Se încarcă pagina ...
Editorial
România e prada minciunii disciplinate

România e prada minciunii disciplinate

Unul din relele culturii în străinătate și mai ales a acelei culturi care în doi sau trei ani, adesea în mai puțin, galopează prin facultatea juridică, este că tinerii iau în mod absolut ceea ce li s-a predat în mod relativ numai. Cutare teză e pentru ei absolut adevărată pentru că profesorul a susținut-o, cutare adevăr e absolut statornic, pentru că cutare carte franțuzească sau nemțească zice așa. Despre judecată proprie nici vorbă. Pe când în fericita și-ntr-adevăr neîntrecuta anticitate greco-romană școala era o gimnastică a minții omenești, adecă o continuă și roditoare dezvoltare a inteligenții proprie, tinerii noștri cred a fi oameni mai mari cu cât mai multe coji de gândiri străine au grămădite nemistuite în cap, cu cât mai puțină cugetare proprie au. Pentru țările respective, în cari tinerii învață carte, nenorocirea nu-i tocmai mare.

CALENDAR "CERTITUDINEA". Luna Februarie

 

AETHICUS DONARES - ISTER (421-500)

Misteriosul proto-român din Dobrogea care făcut ocolul lumii cu 1057 de ani înainte de Magellan și a descoperit America cu 1030 de ani înaintea lui Columb

 

  

 

S-au scris în lume zeci de studii și de cărți despre celebra COSMOGRAFIE a lui Aethicus Donares sau Histricus (după numele vechi al Dunării și al cetății Histria), în timp ce la noi aproape că nu se știe despre opera și viața acestui acest personaj, una dintre marile personalități ale veacului al V-lea.

 

S-a născut în jurul anului 421 din părinți de viță nobilă, – nobile prosapia parentum – în cetatea Histria din Dunogeția – Geția de la Dunăre, adică provincia romană Scytia Minor sau Dobrogea de azi, după cum chiar el scrie: „ille Histria se exortum”.

 

Între anii 456 și 461, Aethicus Donares și-a pregătit echipajul, format din 101 cavaleri-cabiri, pentru temerara sa aventură de ocol al pământului. Călătoria a durat până în anul 466 și a avut următorul traseu: Histria, Marea Mediterană, Coloanele lui Hercule, insulele Britanice, insulele Feroe, Islanda, Groenlanda, țărmul nordic al Canadei și Alaskăi, peninsula Kamceatka, arhipeleagul Nipon, Groapa Marianelor, arhipelagul Filipine, Malaiezia, Papua Noua Guinee, insula Sumatra – Indonezia, Sri Lanka – Ceylon, Marea Arabiei, Marea Roșie, de unde transbordează totul, peste istmul Suez, apoi urmează coasta de est a Mediteranei, Sudul Asiei Mici și înapoi acasă.

 

În urma acestei călătorii, Aethicus Donares a redactat celebra sa lucrare intitulată „COSMOGRAPHIA”, în trei limbi: getă, latină și greacă. În varianta scrisă în limba getă, Aethicus a folosit un alfabet propriu (alfabetul lui Aethicus, căruia i s-a mai spus și „glagolitic”) din care s-au inspirat Chiril și Metodie când au „inventat” alfabetul chirilic.

 

● Varianta în limba latină a ajuns ulterior la călugărul benedictin Ieronim din Freising (Bavaria) care, în anul 763, a realizat o compilație abreviată, redusă la 100 de pagini (mai exact cenzurată, pentru a nu sminti și îndepărta de la creștinism pe tinerii cititori). Lucrarea se găsește azi la Leipzig.

Un cadou de ziua lui Brâncusi, dar si de Dragobete sau 8 Martie: "FEMEILE DIN VIATA LUI BRÂNCUSI - Iubiri transfigurate în opere de artă"
19.02.2019 11:30
''La umbra copacilor mari nu crește nimic'', spunea Brâncuși, când refuza să lucreze în atelierul lui Auguste Rodin. Devenit el însuși un mare copac, te întrebi dacă la umbra lui a putut crește ceva, ori dacă florile apărute lângă rădăcinile sale au putut viețui în simbioză cu copacul sau au fost doar hrană pentru coronamentul spectaculos pe care l-a oferit întregii lumi. Tocmai de aceea, călătoria în intimitatea creatorului Coloanei Infinitului este cu atât mai incitantă. Pentru că drumul este spre un teritoriu aproape interzis, un pământ despre care proprietarul lui nu a vrut să spună prea multe. Au spus însă destule cele care au fost atrase de el, ca de Pământul Făgăduinței... Scrisă cu adevărată măiestrie, cartea lui Miron Manega adună, după o lungă și serioasă documentare, cele mai importante povești de dragoste din viața artistului, întâlniri memorabile care au fost transfigurate în opere de artă nemuritoare.
citeste tot >>
A apărut CERTITUDINEA nr. 33.  "Iesirea României din U.E. este inevitabilă"
19.02.2019 11:02, Miron Manega
MIHAI EMINESCU. Iată pentru ce am fost numit ''cosmopolit'' ● LAURIAN STĂNCHESCU. Rugăminte publică, adresată Patriarhului României, pentru deshumarea și primenirea osemintelor lui Mihai Eminescu ● DENIS BUICAN. ''Frântură de soare, spărtură de flaut'' ● O ÎNTREBARE TULBURĂTOARE: Osemintele lui Eminescu mai sunt la Bellu? ● În Canada, dacă ești pastor, NU poți înfia copii! Dacă ești Gay, atunci totul este în regulă
citeste tot >>
CONTROVERSE IDENTITARE. Românii văzuti de Mircea Vulcănescu si Emil Cioran
19.02.2019 10:23, EMIL CIORAN / MIRCEA VULCĂNESCU
''Sufletul românilor se caracterizează printr-o serie de veleităţi de a fi în anumite feluri, printr-o serie de tentaţii, printr-o serie de reprezentări divergente despre sine, printr-o serie de sentimente de lipsă de actualitate care s-ar simţi întregite prin alunecarea în direcţia felului de a fi al anumitor altor popoare, pe care cu un cuvânt am încercat să le caracterizăm sub numele de ispite: ispita Romei, care a generat istoria culturală modernă a României, ne-a dat cronicarii, unirea religioasă şi şcoala latinistă; se întâlneşte azi la Blaj, cu nesfârşitul său şir de canonici; ispita greco-bizantină îl întâmpină pe bucureştean de cum iese la Mogoşoaia; ispita slavo-bizantină ne-a dat mânăstirile; ispita fondului nostru trac
citeste tot >>
CEZAR IVĂNESCU: "Si dacă spiritualitatea românească va muri, nu-i nici o nenorocire. Rămîne un text sacru de Eminescu, pentru o lume de nemernici...
18.02.2019 08:41, Viorel Ilișoi
Am preluat acest tulburător interviu cu Cezar Ivănescu (realizat de Viorel Ilișoi în 1996) din motive care decurg din însăși substanța răspunsurilor, privitor la raporturile sale cu opera eminesciană. Există, recunosc, și motive de afinitate personală (i-am fost discipol în perioada mea de inițiere în mistica poeziei), dar nu ele au stat la baza acestei opțiuni ci, mai degrabă, rezonanța tragică a destinului său cu cel al lui Eminescu și Labiș. Această similitudine a fost sesizată cu mare finețe, la scurtă vreme după moartea nefirească și brutală a lui Cezar Ivănescu (aprilie 2010), de către un alt discipol al său, poetul Ion Murgeanu: ''Poetul a murit, nu atât grav bolnav, cât mai ales și de fapt, în urma atacurilor nedemne venite din toate părțile, pentru a-l elimina din viața publică, așa cum s-a întâmplat cu Eminescu și Labiș, la timpul lor. Astfel, se încununează cu spini triada tragica a poeților de geniu veniți din Moldova ca să moara la București'' (Miron Manega)
citeste tot >>
Războiul proprietarilor de drept cu infractionalitatea institutională a statului român: cazul Bistrita Bârgăului
14.02.2019 07:39, Miron Manega
În nr. 23 al revistei CERTITUDINEA (octombrie 2018) am publicat, cu supratitulatura ''Marea conspirație a statului împotriva poporului'', un apel disperat al lui Gheorghe Cozmuța, preşedintele Asociației Proprietarilor de Păduri, Pășuni și Terenuri Agricole din Ardeal, Filiala Maramureș. Într-o scrisoare deschisă adresată Președintelui țării, acesta făcea un rechizitoriu sever al ''abuzurilor instituţiilor statului, care duc o adevărată bătălie cu cetăţenii acestei ţări, în special cu cei de etnie română'', pentru confiscarea a ceea ce a mai rămas nevândut din pământurile României, respectiv pădurile, pășunile și toate celelalte terenuri aparținând comunităților locale, și atribuirea lor unor pretinși deposedaţi de către regimul comunist.
citeste tot >>
"TREZESTE-TE, GHEORGHE, TREZESTE-TE, IOANE!". Deshumarea lui Eminescu: sacrilegiu sau imperativ patriotic?
08.02.2019 12:09, Miron Manega
Emisiunea ''TREZEȘTE-TE, GHEORGHE, TREZEȘTE-TE, IOANE!'' din 7.02.2019 de la 6 TV, realizată și moderată de Miron Manega. Tema emisiunii este ''Deshumarea lui Eminescu: sacrilegiu sau imperativ patriotic?'' și îl are ca invitat pe Prof. Univ. Dr. NAE GEORGESCU, unul dintre cei mai autorizați eminescologi contemporani. Tema emisiunii a fost impusă de demersul poetului și jurnalistului Laurian Stănchescu, care a cerut procurorului general al României deshumarea poetului național, în scopul elucidării, prin probe științifice, a cauzei reale a morții lui Mihai Eminescu. Deviza emisiunii este ''Ca să fii român, trebuie să poți'' (Grigore Vieru). Invitat special, permanent și tutelar: Dl. Mihai Eminescu.
citeste tot >>
A apărut CERTITUDINEA nr. 32.  România, singură în fata Europei. Scurtă istorie unei manipulări mediatice fără precedent
04.02.2019 23:01, Miron Manega
● MIHAI EMINESCU. Cultura oricărei naţii e împresurată de-o mulţime oarbă ● SOCIETATEA SECRETĂ A LUI PITAGORA Legile morale și politice ● DENIS BUICAN. ''Frântură de soare, spărtură de flaut'' ● REZISTENȚA DIN BASARABIA. Armata Neagră și haiducii morții ● IOAN IANOLIDE. Valeriu Gafencu: ''Sunt cetăţean român şi doresc să rămân în România!'' ● DAN PURIC. ... O năframă zdrențuită, un fluier de cireș și o jalbă către împărat ● Prof. Univ. IOAN SCURTU. Asistăm la punerea în operă a unui program de ştergere a identităţii naţionale a poporului român
citeste tot >>
Parchetul General a aprobat deshumarea lui Eminescu. Sau a tergiversat-o...
01.02.2019 12:07, Miron Manega
Așa cum se știe, în cursul anului trecut, poetul Laurian Stănchescu (membru al UZPR și al USR) a făcut, către procurorul general al României, Augustin Lazăr, un memoriu în care cerea deshumarea lui Mihai Eminescu, în scopul cercetării adevăratei cauze a morții Poetului și pentru a se ști, o dată pentru totdeaună, care a fost gradul de intoxicarea cu mercur ce i-a fost administrat timp de 6 ani. Tot ce s-a aflat până acum, din punct de vedere medical, este că n-a existat niciun document medical care să ateste diagnosticul de sifilis.
citeste tot >>
"TREZESTE-TE, GHEORGHE, TREZESTE-TE, IOANE!". "Mica Unire", Centenarul UZPR si terorismul institutional al CNA
25.01.2019 08:39, Miron Manega
Emisiunea ''TREZEȘTE-TE, GHEORGHE, TREZEȘTE-TE, IOANE!'' din 24.01.2019 de la 6 TV, realizată și moderată de Miron Manega. Tema emisiunii este ''Mica Unire și Centenarul Uniunii Ziariștilor Profesioniști'' și îi are ca invitați pe DORU DINU GLĂVAN, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, și MIRCEA ȘERBAN, unul dintre cei mai ''proaspeți'' membri ai UZPR. Așa cum se poate lesne observa, emisiunea a fost masiv cenzurată, în partea care se referea la teroarea exercitată de CNA asupra libertății cuvântului și la faptul (exprimat de președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan) că această instituție este profund virusată politic. De frica CNA, televiziunea a eliminat apelul la solidaritate - lansat de UZPR și citat de moderator - către întreaga breaslă a presei, în condițiile în care libertatea cuvântului devine, din ce în ce mai mult, o frumoasă amintire.
citeste tot >>
"Doina" si afacerea Strousberg. Titu Maiorescu, trădător de tară
22.01.2019 20:42, Miron Manega
În prima ediţie a volumului ''POESII'' de Mihai Eminescu (editată de Titu Maiorescu, în 1883), din poezia DOINA lipseşte un vers: ''Şi cum vin cu drum de fier'' (''Şi cum vin cu drum de fier/ Toate cântecele pier''). Absenţa acestui vers nu este nici întâmplătoare, nici nevinovată. Titu Maiorescu era un tip extrem de scrupulous şi de pedant când era vorba de textul tipărit, mai ales în cazul unei personalităţi uriaşe ca Eminescu. Absenţa versului este o omisiune intenţionată iar explicaţia, oricât ar părea de forţată, îşi are explicaţia în celebra afacere Strousberg. Prin această neinspirată tranzacţie, statul român concesionase construcţia căilor ferate unuia dintre cei mai mari escroci internaţionali de la vremea aceea, Bethel Heinrich Strousberg, mai exact concernului german condus de acesta.
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter