Se încarcă pagina ...
Editorial
România e prada minciunii disciplinate

România e prada minciunii disciplinate

Unul din relele culturii în străinătate și mai ales a acelei culturi care în doi sau trei ani, adesea în mai puțin, galopează prin facultatea juridică, este că tinerii iau în mod absolut ceea ce li s-a predat în mod relativ numai. Cutare teză e pentru ei absolut adevărată pentru că profesorul a susținut-o, cutare adevăr e absolut statornic, pentru că cutare carte franțuzească sau nemțească zice așa. Despre judecată proprie nici vorbă. Pe când în fericita și-ntr-adevăr neîntrecuta anticitate greco-romană școala era o gimnastică a minții omenești, adecă o continuă și roditoare dezvoltare a inteligenții proprie, tinerii noștri cred a fi oameni mai mari cu cât mai multe coji de gândiri străine au grămădite nemistuite în cap, cu cât mai puțină cugetare proprie au. Pentru țările respective, în cari tinerii învață carte, nenorocirea nu-i tocmai mare.

Adună-mi, mamă, umbra...

               

          În memoria mamei mele, Viorica (9.10.1935 - 11.01.2019)

 

 

 

ADUNĂ-MI, MAMĂ, UMBRA                 ÎMI PUN ARIPI DE DRUM

Muzica: Maria Gheorghiu                         Muzica: Maria Gheorghiu                             

Versuri: Miron Manega                             Versuri: Maria Gheorghiu / Miron Manega

"Doina" si afacerea Strousberg. Titu Maiorescu, trădător de tară
22.01.2019 20:42, Miron Manega
În prima ediţie a volumului ''POESII'' de Mihai Eminescu (editată de Titu Maiorescu, în 1883), din poezia DOINA lipseşte un vers: ''Şi cum vin cu drum de fier'' (''Şi cum vin cu drum de fier/ Toate cântecele pier''). Absenţa acestui vers nu este nici întâmplătoare, nici nevinovată. Titu Maiorescu era un tip extrem de scrupulous şi de pedant când era vorba de textul tipărit, mai ales în cazul unei personalităţi uriaşe ca Eminescu. Absenţa versului este o omisiune intenţionată iar explicaţia, oricât ar părea de forţată, îşi are explicaţia în celebra afacere Strousberg. Prin această neinspirată tranzacţie, statul român concesionase construcţia căilor ferate unuia dintre cei mai mari escroci internaţionali de la vremea aceea, Bethel Heinrich Strousberg, mai exact concernului german condus de acesta.
citeste tot >>
Dosarele de interdictie si moartea lui Eminescu
22.01.2019 20:02, Miron Manega
Există două dosare de interdicție la viața publică a lui Mihai Eminescu. Unul, deja cunoscut,este Dosarul 968 din iulie 1883, iar celălalt, total necunoscut până anul acesta (2017), este Dosarul 645 din aprilie 1889. Ambele se află la Arhivele naționale de pe B-dul Regina Elisabeta din București. Despre primul s-a scris relativ mult, dar destul de superficial s-a trecut peste denumirea în sine a dosarului. Căci interdicția lui Eminescu nu este o simplă metaforă sau o deducție din conținut, ci este chiar denumirea dosarului: ''Interdicția Mihailu Eminescu''! Ceea ce mută discuția din planul dezbaterii de specialitate, în planul unei realități tragice. Așa cum se știe, în fatidica zi de 28 iunie 1883, Eminescu a fost scos cu forța din viața publică și băgat în cămașa de forță. Apoi, imediat, i s-a construit dosarul unei boli false (Dosarul 968 din iulie 1883), pentru a justifica mârșăvia faptei.
citeste tot >>
A apărut CERTITUDINEA nr. 31.  Negationistii Holocaustului. Europa, continentul minciunii si fărădelegii legale
21.01.2019 22:52, Miron Manega
MIHAI EMINESCU. Toate atributele suveranităţii statului român au fost cîştigate în vremea lui Cuza ● Mesajul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România către întreaga breaslă ● DENIS BUICAN. Frântură de soare, spărtură de flaut ● MIRCEA VULCĂNESCU. Ca şi la traci, două inimi se zbat în pieptul oricărui român: una e chemarea pământului, alta e chemarea codrului ● DAN DUNGACIU. Ne-am educat să fim cetățeni de nicăieri. Este sarcina Academiei Române să articuleze un discurs identitar ● DAN PURIC. Mapa cu amintiri ● PETRE ȚUȚEA. Scrisoare către Emil Cioran: \'\'Crucea simbolizează anularea distincţiei între glorioşi şi învinşi\'\' ● NAGY ATTILA-MIHAI. Teroarea prin etichetare
citeste tot >>
MESAJUL UNIUNII ZIARISTILOR PROFESIONISTI DIN ROMÂNIA CĂTRE ÎNTREAGA BREASLĂ
18.01.2019 00:51
Stimați colegi ziariști de pretutindeni, membri sau nemembri ai UZPR, traversăm una dintre cele mai nefaste perioade din istoria noastră. Lipsa de solidaritate a breslei jurnaliștilor, vulnerabilitatea la care ne-am expus treptat-treptat, aproape fără să ne dăm seama, prin compromisurile unora dintre noi față de mediul economic sau politic (care, de regulă, se întrepătrund), aversiunea reciprocă între toate trusturile de presă, care a generat aversiuni și ostilități la nivel individual, ne-au adus pe toți aici, adică în imposibilitatea de a ne proteja profesia și breasla. Legile împotriva presei sunt formulate perfid, astfel încât, oricând, o putere decidentă a statului, inclusiv Consiliul Național al Audiovizualului, să ne poată sancționa sau chiar interzice, în pofida și împotriva dreptului constituțional la libera exprimare.
citeste tot >>
DOINA - Variantele interzise
14.01.2019 22:25, Miron Manega
''DOINA'' lui Mihai Eminescu a fost, încă de la naşterea ei, cea mai contestată dintre poeziile sale. Are mai multe variante, căci Eminescu a lucrat mult asupra ei, dar cea mai controversată este cea pe care intenționa să o citească la 5 iunie 1883, în fața Palatului Administrativ din Iași, cu ocazia dezvelirii statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare. S-a răzgândit însă în ultimul moment, preferând să meargă cu Creangă la ''Bolta Rece'', la un pahar de vin. În aceeași seară, la o adunare ad-hoc a ''Junimii'' ieşene, Eminescu a citit totuși poezia ''DOINA'', spre tulburarea generală a auditoriului.
citeste tot >>
"TREZESTE-TE, GHEORGHE, TREZESTE-TE, IOANE!". Noi dezvăluiri despre asasinarea lui Mihai Eminescu
11.01.2019 08:52, Miron Manega
Emisiunea ''TREZEȘTE-TE, GHEORGHE, TREZEȘTE-TE, IOANE!'' din 10.01.2019 de la 6 TV, realizată și moderată de Miron Manega. Tema emisiunii este ''Noi dezvăluiri despre asasinarea lui Mihai Eminescu și îl are ca invitat pe Prof. Univ. Dr. FLORIN CRISTIAN GHEORGHE, matematician, specialist în calcul probabilistic și statistică. Așa cum scrie și pe burtiera ecranului, profesorul Florin Cristian Gheorghe prezintă noi documente care infirmă ''zvonul'' academic al morții lui Mihai Eminescu din cauza unei boli'' venerice (NU EXISTĂ niciun document medical care să ateste diagnosticul de sifilis) și confirmă teza asasinatului.
citeste tot >>
A apărut CERTITUDINEA nr. 30. România, între "Marele Vis" si "Marele Plan"
08.01.2019 17:16
MIHAI EMINESCU. Legislațiunea de import şi transformarea României în teritoriu colonizabil ● MIRON MANEGA. Un document din care rezultă că ''boala'' lui Eminescu era provocată de injecțiile cu mercur ● DENIS BUICAN. Frântură de soare, spărtură de flaut ● MIRCEA VULCĂNESCU. Ispitele exterioare în căutarea identității lăuntrice ● NAE IONESCU. A fi bun român ● Baronul maghiar Miklós Wesselényi, despre români (1843): "Neamurile valahe nu și-au uitat niciodată cu totul strălucita lor origine. Fiii Transilvaniei vor roși pentru nedreptățile menținute și aplicate o vreme atât de îndelungată asupra acestei populații" ● NAGY ATTILA-MIHAI. Prof. Univ. Szilágyi N. Sándor: ''Avem destule drepturi, nu trebuie sa creăm tensiune prin revendicarea autonomiei!''
citeste tot >>
O grea lovitură pentru jurnalismul patriotic: Lazăr Lădariu ne-a părăsit
02.01.2019 18:53
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a primit, cu consternare și durere, vestea plecării dintre noi a marelui patriot și ziarist Lazăr Lădariu, directorul ziarului ''CUVÂNTUL LIBER'' din Tg. Mureș. A fost unul dintre cele mai strălucite condeie ale UZPR și ale întregii prese românești, de când există ea. Devotat până la sacrificiu valorilor identitare și profesionalismului de înaltă clasă, și-a însușit și a impus, atât cât i-a stat în puteri, deviza jurnalismului responsabil formulată cândva de Caragiale: ''Cinste și gramatică!''. Ne exprimăm nădejdea că absența fizică a lui Lazăr Lădariu de la "Cuvântul Liber" din Tg. Mureș nu va face ca ziarul să fie mai puțin ''Cuvânt'' și mai puțin ''Liber'', oricât de greu le-ar fi, celor care i-au stat alături, să lupte pe frontul din Transilvania al românismului curat, lipsiți de pavăza simbolică a prezenței sale.
citeste tot >>
"Marea Unire si presa vremii", un documentar de exceptie
02.01.2019 14:16
În anul Centenarului, Uniunea Jurnaliștilor din Mass-media Minorităților Etnice din Timișoara a dedicat filmul documentar ''MAREA UNIRE ȘI PRESA VREMII'' acestor soldați țărani, eroilor necunoscuți și celor care au scris despre vitejia lor. Filmul cu o durată de 53 de minute prezintă, după un concept jurnalistic original, reflectarea creării României Mari în presa vremii. Filmul tratează perioada premergătoare înfăptuirii Marii Uniri, mediatizarea actului de unire, precum și ecourile și reacțiile din presa de limba română și din presa străină legate de a Marea Unire. Filmul evocă și importanța rolului unor personalități marcante ale vremii care au scris despre Marea Unire, despre înfăptuirea visului tuturor românilor.
citeste tot >>
IN MEMORIAM. Lazăr Lădariu, ultimul mare patriot român!
01.01.2019 22:10, Laurian Stănchescu
A murit cruciatul românismului transilvan și de pretutindeni, jurnalistul și patriotul model, mucenic și erou al ideilor de neam și țară, scriitorul Lazăr Lădariu! Moartea sa cutremură și lasă pustie România marilor valori, România străbunilor săi. Domnul Lazăr Lădariu descindea din constelația străvechilor daci, spiritul domniei sale se crucificase demult pe Golgota Românească pentru nevoile și suferințele patriei. A luptat cu măreție și onestitate pentru recunoașterea Tricolorului, a limbii, istoriei și culturii române în cancelariile lumii, a încrucișat idei și principii pentru gloria românismului, a sângerat fără lacrimi lângă destinul nostru ingrat.
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter