Antologia Rusinii

La momentul acela, era folosită formula ''restructurare democratică general-europeană'' iar Transilvania era numită ''spaţiu de complementaritate''. În acel document se cerea, nici mai mult, nici mai puţin, ''dreptul la o reprezentare politică autonomă şi la autonomie culturală a fiecarei naţiuni'', pe considerentul că ''politica dusa de dictatura ceausista a creat o situatie de criza acuta care impiedica comunicarea dintre romani si maghiari''. Documentul se numea DECLARAŢIA DE LA BUDAPESTA, iar printre semnatarii români se numărau Neagu Djuvara, Paul Goma, Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, Bujor Nedelcovici, Vladimir Tismaneanu, Doru Braia.
citeste tot >>

Ana PAUKER (n. 1 decembrie 1893, com. Codăeşti, jud. Vaslui - d. 3 iunie 1960, Bucureşti). Militantă comunistă, membru de elită al P.C.R. Fiica lui Herş Kaufmann şi a Surei Rabinsohn, o familie de evrei ortodocşi din Moldova, a urmat cursurile şcolii primare 'Frăţia Sionului' (1905) şi şcoala profesională 'Raşela şi Filip Focşăneanu' din Bucureşti, pentru ca, ulterior, să se îndeletnicească cu predarea limbii şi religiei ebraice (1910
citeste tot >>

Lista mai are şi alte nume ilustre - academicianul Theodorescu, ieri denunţător al lui Mihai de Honhenzolern, azi indignat că preşedintele Băsescu nu-l respectă; Ioan Aurel Pop, nimeni altul decât şeful comisiei de acreditare a titlurilor la Ministerul Educaţiei etc. şi talentatul Augustin Ioan, arhitectul aspirant al Catedralei Neamului. Cinste lor! Citiţi şi daţi-i copiilor ca exemplu!
citeste tot >>

Cum cred că se mai ştie, remarcabilul poet Cezar Ivănescu, directorul Editurii Junimea din Iaşi, cavaler al celui mai înalt ordin naţional, Steaua României, şi-a sfârşit zilele în modul cel mai absurd cu putinţă, în urma unei banale intervenţii chirurgicale, la o clinică particulară din Bacău. Se întâmpla în aprilie 2008.
citeste tot >>

Forţată de numărul mare de semnături, conducerea Uniunea Scriitorilor răspunde scrisorii deschise adresată de 185 de personalităţi, privitor la cazul poetului Cezar Ivănescu. Un răspuns nervos, urât, batjocoritor, vindicativ. L-am încadrat la categoria pe care o merită.
citeste tot >>

Ca poet naţional Eminescu nu mai poate supravieţui, deoarece noi azi ieşim din zodia naţionalului. Poet canonic Eminescu nu mai poate fi, deoarece revoluţia sociologică din învăţământul superior care a avut loc după 1990 a adus la putere studioşi care fac alergie la auzul cuvântului canon şi manifestă tendinţa să pună mâna pe revolver când aud cuvântul tradiţie. Profund el nu mai poate fi considerat, deoarece categoria profundului, nefiind postmodernă, nu mai e prizată de intelectualii progresişti. Interesant Eminescu nu mai paote fi, deoarece tot ce e interesant în Eminescu e pur german, iar azi nu se mai consideră interesant decât ce vine din zona anglo-saxonă, care e contrariul germanităţii. Din punct de vedere politic, Eminescu pare a fi irecuperabil. (H.R. Patapievici)
citeste tot >>

Scrie Letopiseţul cel unguresc, că oarecând pre aceste locuri au fost locuind tătari; şi inmulţîndu-se aceşti tătari s-au tins de au trecut şi peste munţi în Ardeal. Şi împingând pre unguri den ocinele lor, n-au mai putut a suferire; ce singur Laslău, Craiul unguresc... s-au sculat de s-au dus la împăratul Romului, de şi-au cerşut oaste într-ajiutor împotriva vrăjmaşilor săi.
citeste tot >>