Se încarcă pagina ...

Arte vizuale

LE SCULPTEUR ADRIAN COSTEA, UN PARISIEN NÉ, PARTI ET RETOURNÉ DANS LES CARPATHES
12.12.2012 11:58, Prof. Dr. Dana Luminița Postolache / Prof. Dr. Ioan Darida
La vie d'Adrian Costea est a la fois surprenante par le nombre et la qualité des rencontres qui l'ont façonné, mais aussi par la diversité et la multitude des métiers qu'il a voulu et pu pratiqué ces 45 dernières années. Et tout ça dans un exil perpétuel qui l'a fait voyagé a travers presque toute la terre, exil qui même aujourd'hui n'a pas vraiment l'air de toucher a sa fin. Tout au long de ce chemin extraordinaire, il a connu de près toute une série de grands succès, mais aussi de très nombreux échecs.
citeste tot >>
Rappel: "LA REINE DE SABA, FEMME DE SALOMON, FILS DE DAVID"
10.12.2012 00:09, Miron Manega
Le texte qui suit est le texte qui accompagne la sculpture du nom de ''La Reine de Saba, femme de Salomon, fils de David''. Il s'agit d'un texte né en même temps que les premières esquisses de cette sculpture au printemps 1977 a New-York, une sorte de poème élogieux pour une vraie Reine et une vraie Femme que l'auteur a toujours aimé et respecté profondément dans son imaginaire.
citeste tot >>
În atenţia D-lui ANSELM KIEFER: "Regina din Saba, soţia lui Solomon, fiul lui David". Autor: ADRIAN COSTEA
26.11.2012 16:34, Miron Manega
Ca să nu mai vină cineva cu descoperiri epocale după ce le-au inventat alţii, m-am gândit să prezint şi strămoşul ''Golemului'' lui Adrian Costea (am în vedere abordarea, nu tema sau subiectul), care datează din 1978. Se numeşte ''Regina din Saba, soţia lui Solomon, fiul lui David'' şi este alcătuită din aproximativ 100.000 de elemente. Este o sculptură realizată de artist într-o tehnică numită de el ''prin acumulare'', împrumutată de la măştile ritualice precreştine ale ţăranilor din Carpaţi, mai exact din Maramureş şi Oaş.
citeste tot >>
Între nud şi car cu boi
24.11.2012 01:16, Miron Manega
E clar: fantasmele erotice n-au căutare la români, nici chiar pe piaţa de artă. Licitaţia ''Erotice'' a casei Artmark a făcut această verificare iar rezultatul a fost concludent: 31 de loturi adjudecate, din 144 propuse, ceea ce înseamnă o rată de adjudecare de 20,8%. Cam puţin, în comparaţie cu ce ne obişnuise Artmark. Nu s-au vândut nici fantasmele erotice ale lui Marcel Iancu (cele două desene în tuş, intitulate ''Scenă erotică 1'' şi ''Scenă erotică 2''), nici ''Popa Costel'' al lui Piliuţă, nici statuetele japoneze din fildeş, nici stampa japoneză cu opt scene erotice, nici desenele sau gravurile satirice, nici foarte multe altele, unele circumscrise domeniului artei, altele la graniţa cu pornografia pură.
citeste tot >>
Simbioză şi parazitism
22.11.2012 21:54, Miron Manega
N-am nimic, nici cu Borzo, nici cu pornografia, nici cu orice fel de frondă. Dar, în momentul în care demolezi ceva pe teritoriul artei trebuie să şi pui ceva în loc, iar gestul contestatar trebuie să aibă relevanţă conceptuală (adică ceva în genul ''Fântânii'' lui Marcel Duchamp, aşa cum a fost percepută ea în momentul şi în contextul artistic al vremii). Din acest punct de vedere, Catedrala Mântuirii Neamului din slănină, realizată în 2005, de acelaşi Dumitru Gorzo, este mult mai explicită ca mesaj şi mai relevantă ca atitudine. ''Tomberonul'', în schimb, n-are nici sens, nici subtext care să justifice violenţa pornografică a imaginii. Este, pur şi simplu, exact ceea ce se vede: un ditamai panoul de placaj (200 X 125 cm) pe care sunt exhibate nişte fantasme erotice, nu se ştie dacă ale femeii de serviciu din centrul imaginii sau ale autorului.
citeste tot >>
Lungul drum al artei către sine. COSTEA vs. KIEFER
14.11.2012 23:46, Ciprian Chirvasiu
Pe una dintre laturile aparente ale lucrării ''J'accuse...!'', se află o compoziție ce prezintă metaforic Grefa Tribunalului: o mașină de scris ''Royal'', cu taste colorate, cu un telefon cu disc, cu stilouri și creioane, ștampile, călimări, scule de amprentat; corpul central al ''Der Golem'' este, de fapt, o mașină tipografică de scris, numită linotip; așa încât, se poate spune că ''Der Golem'', privit ''din față'' nu pare a fi decât ''J'accuse...!'', privită ''din spate''.
citeste tot >>
Un caz fără precedent pe piaţa artei contemporane: ANSELM KIEFER
08.11.2012 17:32, Miron Manega
Suntem contemporani - pe domeniul de referinţă al artei... contemporane - cu un caz fără precedent în istoria pieţei de artă. Cazul poartă un nume, iar numele este al unui artist cu o cotă de piaţă uriaşă: Anselm Kiefer. Militant împotriva xenofobiei de orice fel, artistul german şi-a ales ca temă predilectă de manifestare Holocaustul. Talentul şi oportunitatea temei i-au adus foarte mulţi bani astfel încât, în acest moment, este unul dintre cei mai bogaţi artişti din lume. Atât de bogat încât este singurul în stare să ''dicteze'' marilor negustori ai pieţei mondiale de artă care, la rândul lor, sunt marii manipulatori ai acestei pieţe.
citeste tot >>
ADRIAN COSTEA: "J'accuse...!" / Galerie d'images
08.11.2012 13:08
Devant ces oeuvres on se sent comme face une montagne. La relation d'un homme a une montagne est complexe et non unitaire - mécontentement compris: il pleut, il neige, ses pentes sont trop escarpées, ou bien il y a trop de vallées, etc. On peut pester contre la montagne, mais on ne peut pas en contester l'existence, l'altitude, la végétation ou la faune. La montagne, elle, se fiche de toute façon de votre opinion, elle continue a exister.
citeste tot >>
"Regele Regilor" şi blazonul FIAC
05.11.2012 23:56, Miron Manega
Când spui FIAC nu te gândeşti neapărat (sau n-ar trebui) la cel mai mare producator european independent de compresoare de aer (FIAC Air Compressors S.p.A., cu sediul în Bologna), ci la cel mai mare târg internaţional de artă contemporană (Foire Internationale d'Art Contemporain), care are loc în fiecare an, la Paris. S-a întâmplat şi anul acesta, în perioada 18-21 octombrie. Din cele peste 180 de galerii din toată lumea a fost şi una din România. Nu din Bucureşti, evident (Bucureştiul nu contează în arta contemporană, cum nici arta contemporană nu contează pentru Bucureşti), ci din Cluj: Galeria Plan B, partener al Fabricii de pensule, despre care am mai scris.
citeste tot >>
Despre Golem şi alte nedumeriri
04.11.2012 17:32, Miron Manega
Nu m-aş fi aventurat într-o asemene expunere dacă nu m-ar fi contrariat la maximum nişte asemănări flagrante între două opere de artă având aceeaşi tematică şi chiar acelaşi subiect: Golemul. Autori: Adrian Costea şi Anselm Kiefer. Primul a conceput şi a terminat lucrarea în 2005 (mai exact pe 13.12.2005), când a şi a expus-o în holul de primire al unui cabinet de avocatură din Paris (Veil-Jourde, 38 Rue de Lisbonne, Paris, VIII-eme), cel de-al doilea în 2012, prezentând-o, pe 14 octombrie a.c. în vasta expoziţie (4.700 mp) a lui Thaddaeus Ropac din Paris.
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter