Arte vizuale

Circuitul operelor de artă pe piaţa românească - şi pe orice piaţă de artă din lume - are aspectul unei competiţii sportive. În măsura în ca­re această piaţă de artă este organizată, competiţia propriu-zisă îşi însuşeşte, la pachet cu avantajele, şi o parte din defectele întrecerilor sportive, respectiv aranjamentele de culise. Ceea ce este - dacă nu corect - absolut natural şi, până la un punct, chiar benefic pentru dezvol­tarea pieţei de artă. Evident, atâta timp cât micile inginerii nu sufocă piaţa, ci o dinamizează.
citeste tot >>

Tot în această lună, la New York, cele două mari case de licitaţii, Christie's şi Sotheby's, au avut vânzări "ceva" mai bune: prima în valoare de 155.995.500 de dolari, cu un indice de performanţă de 82%, iar a doua în valoare de 170.478.000 de dolari, cu un indice de performanţă de 74,6%. La Chris­tie's, cea mai scumpă lucrare adjudecată a fost "Les Peupliers" de Claude Monet (22.482.500 de dolari), iar la Sotheby's - "Femmes lisant (Deux personnages)" de Pablo Picasso (21.362.500 de dolari). Cam aceasta este diferenţa de performanţă între piaţa de artă din România şi vârful pieţei mondiale: patru case au vân­dut în şase licitaţii 0,7% din cât a vân­dut Sotheby's la o singură licitaţie.
citeste tot >>

Este cunoscut fenomenul dureros că, atât în artă cât şi în domeniul mai vast al creaţiei spirituale, noi nu începem să contăm decât atunci când marile noastre valori aleg definitiv calea exilului, pierzând câte ceva din identitatea lor naţională. Primul vinovat actual de această stare de fapt este Statul Român. Muzeele sunt brambura şi lipsite de fonduri, legea nu este armonizată nici măcar cu cea a Comunităţii Europene care nu e cea mai modernă, iar noi continuăm să ne fudulim cu valori numai de noi cunoscute şi recunoscute.
citeste tot >>

Cam acesta ar fi bilanţul celei de-a patra licitaţii a celei mai tinere case din Bucureşti: Ara-Art. Licitaţia a avut loc săptămâna trecută (pe 4 mai) la Muzeul Literaturii Române şi a realizat încasări totale de 45.400 euro. Cea mai scumpă lucrare adjudecată a fost 'Biserica', un ulei pe carton semnat de Camil Ressu (13.400 euro), urmat de 'Vara la biserică' tot un ulei pe carton, dar al lui Nicolae Vermont (9.000 de euro) şi 'Marginea de pădure', ulei pe pânză de Kimon Loghi (5.500 euro).
citeste tot >>

Picturile sale sunt reprezentări ale unei alte 'Grădini a deliciilor' decât cea a lui Hieronymus Bosch, cu care, paradoxal, se aseamănă. De fapt, tablourile sale chiar se constituie în replici involuntare la pictura marelui flamand. Avem de-a face cu un Hieronymus Bosch diafan şi tandru, fără angoase şi spaime medievale sau contemporane. Nu întâlnim în pictura lui Dorin Coltofeanu nici un fel de aversiuni sau 'vendete' plastice împotriva realităţii, doar mirare şi jubilaţie narativă. Artistul iubeşte universul pe care îl ilustreză, în totalitatea sensurilor acestuia, nu îl ceartă şi nu îl critică. Are ştiinţa artiştilor cu şcoală, inocenţa şi austeritatea iconarilor anonimi, dar şi libertatea fără margini a creatorului inspirat.
citeste tot >>

Tehnica picturii pe sticlă îşi are, de fapt, originea în Boemia, Austria şi Bavaria, zone în care manufactu­ri­le de sticlărie s-au împletit cu cre­dinţa populară catolică. Meşteşugul a pătruns în Transilvania în secolul al XVII-lea şi a căpătat notorietate la Mănăstirea Nicula. Arta iconarilor pe sticlă din acest centru se caracte­riza printr-un desen naiv, dar foarte sugestiv, şi printr-o compoziţie sim­plă şi clară, fără proporţii anatomice şi de perspectivă, dar echilibrată cromatic. Icoanele se zugrăveau după modele (izvoade), care erau decalcuri pe hârtie făcute cu creionul sau cu o culoare, după icoane mai vechi. Izvodul era scos periodic pentru a se executa câteva lucrări şi după aceea era iar pus la păstrare. Un detaliu in­teresant este faptul că icoanele pe sticlă au un chenar, pentru a se şti până unde se întinde icoana (pentru a nu se crede că a fost acoperită de ramă).
citeste tot >>

Toată această expansiune a pieţei de artă în postul Paştelui este secondată, discret, de o recluziune semnificativă: săptămâna trecută, sculptorul Aurelian Bolea s-a călugărit. Va fi, de acum înainte, fratele Antim de la mănăstirea Dervent. Este de aşteptat ca sculpturilor sale (dintre care amintim 'Heruvimul', 'Maternitate', 'Geneza' şi 'Nud feminin') să le crească vertiginos în preţul de vânzare. Pe autor însă nu-l mai interesează...
citeste tot >>

Recent, numele lui Max Hermann Maxy a revenit în atenţie cu o ştire care ţine tot de zona infracţională a artei, însă distorsionată. Şi anume că o lucrare a sa, intitulată 'Trei muzicieni', ar fi fost scoasă din expoziţie, la Viena, pe motiv că e un fals. Ştirea, sau mai bine zis zvonul, care circulă în lumea comercianţilor de artă, are o relevanţă specială, întrucât e vorba de o lucrare de top, care s-a vândut în România, prin licitaţie, la un preţ respectabil
citeste tot >>

Marea lovitură a dat-o însă Art­mark, pe 23 martie, când s-au întâm­plat câteva lucruri fără precedent în istoria vânzărilor de artă prin lici­­taţii din România. În primul rând, s-a trecut de pragul psihologic de 200.000 de euro. Şi nu cu o lucrare, ci cu două:
citeste tot >>

Miercuri, 30 martie, ora 19.00, la Galeria Goldart din cadrul Hotelului Athenee Palace-Hilton, va avea loc vernisajul expozitiei 'Oameni, locuri, gradini' a artistilor Horea Pastina, pictor de notorietate nationala si internationala, profesor la Universitatea Nationala de Arta, si Mihai Sarbulescu, artist cu o activitate prodigioasa in tara si strainatate.
citeste tot >>