Se încarcă pagina ...

Arte vizuale

Premieră la Teatrul Elisabeta: "ACESTI NETREBNICI CARE NE CONDUC - Interviu cu Mihai Eminescu"
13.01.2015 10:56
Joi, 15 ianuarie (de ziua lui Eminescu și a Culturii Române), la Teatrul Elisabeta din București (B-dul Regina Elisabeta nr. 45) va avea loc dramatizarea piesei de teatru ''ACEȘTI NETREBNICI CARE NE CONDUC - Interviu cu Mihai Eminescu'' de Miron Manega. Intrarea va fi liberă. Piesa este un dialog între doi jurnaliști, unul din mileniul trei (interpretat chiar de autorul piesei) și celălalt din secolul al XIX-lea, respectiv Mihai Eminescu (interpretat de actorul Dan Seevaldt Bălășoiu). Precizare importantă: jurnalistul care ia interviul vorbește de pe un ecran; el este o proiecție, o umbră, în timp ce personajul Eminescu este viu, pe scenă.
citeste tot >>
FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (X). Miliţa Petrascu, jefuită şi în timpul vieţii, şi postum
14.12.2014 23:30, Miron Manega
''Mâinile Miliţei erau mici, delicate, fine şi în continuă mişcare - îşi continuă Adrian Costea evocarea. Ochii ei albaştri, cu schimbătoare reflexe de oţel, petrol şi turcoaz, purtau o privire uneori mirată, alteori neîncrezătoare sau, nu rareori, transparentă pur şi simplu. Alteori ochii ei trădau o melancolie de necuprins, cu profunzimea unei fântâni infinite. Era mică de statură, fragilă, cu părul alb şi adesea în dezordine. Extrem de schimbătoare, putea fi uimitor de modestă, familiară şi caldă, pentru a deveni brusc directă, sarcastică, ironică, violentă, tragică şi agresivă. Alteori căpăta statura unui Goliat, prin atitudinea ei voit înţeleaptă. Fineţea şi delicateţea sa mă înduioşau adesea, iar sinceritatea ei m-a făcut de foarte multe ori să plâng...''
citeste tot >>
FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (IX). Miliţa, leliţa...
06.12.2014 20:18, Miron Manega
Se prea poate ca maniera oarecum brutală de a prezenta personajul Brâncuşi să fie taxată drept iconoclasm (ceea ce s-a şi întâmplat) şi să-mi atragă unele ostilităţi. Consider însă că Brâncuşi trebuie iubit în cunoştinţă de cauză. Faptul că a strivit-o realmente, cu personalitatea lui, pe Miliţa Petraşcu poate fi judecată, în perspectivă obişnuită, ca o mare cruzime. În realitate, coliziunea dintre personalităţile lor era o luptă între doi uriaşi, în care cel mai puternic a ieşit învingător.
citeste tot >>
ACOAR ia atitudine publică împotriva productiei de falsuri de la ARA ART
06.12.2014 18:09, Miron Manega
După ce a încercat, fără niciun rezultat, pe diverse căi, să sensibilizeze instituțiile statului asupra infracționalității de pe piața de artă și a necesității îmbunătățirii cadrului legislativ (ba chiar a elaborat un proiect de lege pentru reglementarea pieţei de artă din România), ACOAR (Asociația Comercianților de Opere de Artă din România) se adresează public, direct, colecționarilor și iubitorilor de artă. De data asta semnalând punctual un caz grosolan de infracționalitate: producția de falsuri de la casa de licitație ARA ART.
citeste tot >>
FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (VIII). Miliţa, roaba lui Brâncuşi
30.11.2014 16:44, Miron Manega
În biografiile publice ale Miliţei Petraşcu întâlnim formulări de genul: ''Între 1912 şi 1924 studiază sculptura la Paris, în atelierele lui Bourdelle, Matisse şi Brâncuşi. Se împrieteneşte cu nume ilustre ale avangardei pariziene, printre care soţii Delaunay, scriitorul Ilya Erhenburg şi poetul Guillaume Appolinaire''. Sau: ''În 1919 participă la Salonul Independenților cu un bust. Face cunoștință cu Constantin Brâncuși, care îi devine ghid în lumea sculpturii moderne. Amprenta personalității artistice a Miliței Petrașcu poartă urme ușor sesizabile ale măestriei lui Brâncuși, reprezentând pentru ea un câmp magnetic în care a gravitat toată viața''...
citeste tot >>
Ulcioare româneşti made in Ungaria şi noua ceramică de Cucuteni
29.11.2014 21:58, Miron Manega
Există, fără îndoială, un raport între spiritualitatea unei comunităţi etnice şi piaţa produselor de piaţă generată de aceasta. În urmă cu câţiva ani, un călător român iubitor de cultură tradiţională a descoperit, în peregrinările sale prin Ungaria, foarte multe ulcioare ciudate, cu figuri zoomorfe şi antropomorfe, care nu prea ţineau de cultura şi spiritualitatea maghiară. N-a ezitat să-şi exprime surpriza plăcută de a descoperi tocmai acolo, într-o ţară care nu are tradiţie în prelucrarea lutului, o piaţă atât de articulată cu asemenea obiecte ceramice. Încercând să afle mai multe despre originea acelor obiecte, i s-a dat un răspuns care l-a lăsat perplex: obiecte erau de dată foarte recentă, de numai câţiva ani, şi nu ţineau, într-adevăr, de tradiţiile poporului maghiar.
citeste tot >>
FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (VII). Miliţa Petraşcu, răzvrătita
27.11.2014 22:13, Miron Manega
Am lăsat la sfârşit această poveste din viaţa genialului sculptor (poveste care, cronologic, s-ar fi plasat în perioada scandalului cu ''Prinţesa X'' şi a relaţiei cu Eileen Lane), pentru că ea reprezintă un caz special şi aproape în totalitate necunoscut. Se ştie că Brâncuşi i-a fost maestru, că ar fi influenţat-o în creaţie, că ar fi inspirat-o în realizarea anumitor lucrări etc., dar nimic concret. În realitate Brâncuşi a fost, pentru Miliţa Petraşcu, ţinta unei pasiuni devastatoare, o mare neîmplinire şi o frustrare pe care a dus-o cu ea în mormânt. Brâncuşi n-a răspuns cu iubire unei mari iubiri, pentru el Miliţa a fost una dintre femeile care i-au ''alimentat'' creaţia.
citeste tot >>
FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (VI). Maria Tănase, "bocitoarea profesionistă"
24.11.2014 20:41, Miron Manega
La cât de expansivă şi de curioasă (chiar pofticioasă) era Maria Tănase în relaţiile cu bărbaţii, era fatal ca, întâlnindu-l pe Constantin Brâncuşi, aceasta să provoace o relaţie cu el. Mai ales că marea noastră cântăreaţă era fascinată de celebritatea conaţionalului ei înainte de a-l cunoaşte în carne şi oase. Iar de cunoscut l-a cunoscut în 1938, la o mare expoziţie din Paris, organizată de Dimitrie Gusti.
citeste tot >>
FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (V). Cella Delavrancea
10.11.2014 10:03, Miron Manega
Am lăsat la sfârşit româncele din viaţa lui Brâncuşi, din motive de strategie a discursului editorial, dar şi pentru a încheia cu ceea ce este mai important. Cele mai proeminente şi mai strălucitoare dintre acestea au fost, în ordine cronologică, Miliţa Petraşcu (în 1919), Cella Delavrancea (în 1922) şi Maria Tănase (în 1938). Nu voi respecta nici de data asta cronologia, din motive similare cu cele amintite.
citeste tot >>
FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (IV). Peggy Guggenheim, "amanta moderniştilor"
04.11.2014 15:14, Miron Manega
Peggy Guggenheim (1898-1979) a fost supranumită ''amanta modernismului'' (Mistress of Modernism). În realitate i se potriveşte mai bine ''amanta moderniştilor''. Chiar ea a recunoscut, în memorii, că a avut ''sute de iubiţi şi iubite'' şi că, prin venirea în Europa, la vârsta de 22 de ani, nu urmărea alceva decât căutarea ''aventurilor sexuale şi artistice''. S-a născut în New York, într-o familie foarte bogată de evrei americani. Tatăl ei, Benjaminn, un prosper om de afaceri, a fost una dintre victimele scufundării Titanicului, în 1912.
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter