Arte vizuale

''Explozia'' imobiliară a cons­truc­­ţiilor bisericeşti, invers propor­ţională cu dinamica demografi­că (şi parcă la concurenţă cu bănci­le), atinge punctul culminant în de­ma­ra­rea lucrărilor la Catedrala Mân­tuirii Neamului. Dincolo de oportunitatea discutabilă privind numă­rul ameţitor al acestor construcţii, ele duc la dezvoltarea unui domeniu mai puţin dezbătut al artelor plastice, şi anume pictura bise­ri­cească. Dacă ar fi să evaluăm în hec­tare de suprafaţă pictată (fără să mai luăm în considerare restau­ră­rile), am constata că acest gen de pictură este de departe cel mai activ domeniu al artelor plastice din România.
citeste tot >>

Casa de Licitaţii GOLDART anunţă organizarea unei licitaţii în scop umanitar, în ziua de joi 3 martie 2011, ora 19,00, la Galeria Galateca a Bibliotecii Centrale Universitare. Scopul umanitar constă în susţinerea artistului şi profesorului Alexandru Chira, a cărui viaţă depinde de efectuarea unei intervenţii chirurgicale de urgenţă. Licitaţia de caritate va fi sustinuta cu lucrări de pictură, grafică şi sculptură, donate de artişti plastici, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România şi profesori ai Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti.
citeste tot >>

Deşi de dimensiuni lilipu­tane (26 x 35 cm), tabloul 'Femei în parc' (ulei pe lemn) este unanim consi­de­rat o capodo­peră. Iar preţul de adjudecare, 130.000 de euro, îl pla­sează pe An­dreescu, brusc, pe locul 6 (ală-turi de Marcel Iancu), în topul ce-lor mai bine vânduţi ar­tişti ro-mâni prin licitaţii. Prezenţa lui Ion Andreescu pe piaţa de artă a fost, după 1990, extrem de firavă, ce­ea ce se explică şi prin aceea că, tră­ind foarte puţin (32 de ani), a şi pic­tat foarte puţin. Ca şi Ştefan Lu­chian, de altfel.
citeste tot >>

Scandalurile din interiorul unui fe­no­men în mişcare sunt uneori mai re­le­vante decât o existenţă paşnică, fără zdrun­ci­nă­turi, pentru că îi pun mai bine în evidenţă vitalitatea. Chiar dacă aceste scan­daluri se soldează cu decese spectaculoase. În cazul de faţă, e vorba de dispariţia unor case de licitaţie. Evi­dent, aceste decese pot fi considerate un fapt po­zitiv, doar dacă în paralel se produc şi naşteri. Pentru că nici acestea nu lipsesc, putem aprecia că avem de-a face cu un metabolism sănătos.
citeste tot >>

Aşa cum era de aşteptat, maturizarea pieţei de artă a dus la crearea unei structuri care să ordoneze statutul obiectului de artă în raport cu cu cei care-i determină mişcarea ape piaţă. Această structură se numeşte AEEAR (Asociaţia Experţilor şi Evaluatorilor de artă din România) şi a apărut în 2005. Primul beneficiar al serviciilor AEEAR a fost casa de licitaţii Pogany, care între timp a dispărut de pe piaţă. Preşedintele AEEAR este scriitorul şi criticul de artă Pavel Şuşară.
citeste tot >>

Există un mare decalaj între performanţele pieţei de artă din Ro­mâ­nia şi aprecierea operei de artă ca obiect de garanţie bancară - spu­ne fostul pre­şedinte de la Artmark. Cu siguranţă că lucrurile nu vor rămâne a­şa, pentru că piaţa de artă s-a maturi­zat suficient de mult ca să poată genera o altă perspectivă. Banca Naţio­nală este un factor, dacă nu determinant, măcar unul de influenţă a rela­ţiei dintre bănci şi comerţul cu o­biecte de artă. Ceea ce pot să vă spun e că guvernatorul BNR are în lucru un proiect care va facilita schimba­rea de perspectivă a băncilor faţă de operatorii de pe piaţa de artă şi, în primul rând, faţă de obiectul ar­tis­tic. Acest proiect apare pe fundalul unei preocupări programatice, din partea BNR, de a-şi recupera veche colecţie, aflată acum în depozitul Muzeului Naţional de Artă.
citeste tot >>

Tabloul nu numai că e primul nud de Grigorescu scos la licitaţie, dar este şi unul dintre cele mai scumpe nuduri de pe piaţa românească de artă, el clasându-se pe locul trei, după 'Aişe' de Camil Ressu (160.000 de euro) şi 'Nud cu eşarfă galbenă' de Theodor Pallady (75.757 de euro). A urmat licitaţia din 17 decembrie de la Artmark, care a alungat orice urmă de îndoială privind locul lui Grigorescu în ierarhia cotelor de piaţă: tabloul 'Păstoriţa' s-a vândut cu 175.000 de euro, surclasând cu 15.000 de euro tabloul 'Aişe' al lui Ressu, care stătuse un an şi jumătate în vârful topului.
citeste tot >>

Ultima mişcare de mar­ke­ting pe piaţa vân­zării de artă prin licitaţii a aparţinut casei Gol­dart şi a avut loc pe 28 no­iem­brie: licitaţia la mall, pe ca­re am semna­-lat-o re­cent. N-a fost doar o licita­ţie într-un spa­ţiu ne­con­ven­­ţional, ci o schimbare radi­cală de optică. Orga­ni­­za­torii şi-au propus, în pri­mul rând, să demonstreze că arta nu repre­zintă a­pa­najul unei (aşa-zise) elite culturale, ci un demers ca­re se adresează tuturor. Pe de altă parte, publicul o­bişÂ­nuit a avut oca­zia să vadă pe viu ce este şi cum se desfăşoară o licitaţie de artă.
citeste tot >>

Alexandru şi Mihnea Ghilduş au reeditat involuntar, într-o formă cât se poate de modernă, o formă de auto-promovare pe care o practica, la Paris, înainte de a fi celebru, Emil Cioran. Numai că, pe vremea aceea, neexistând rame digitale, Cioran folosea nişte cartoane pe care scria ceea ce voia să afle parizienii în legătură cu ideile şi scrierile sale. Boemul scriitor plimba cu el, la vedere, acele 'cartoane promoţionale' pe străzile metropolei, prin bistrouri, parcuri, magazine, librării etc. O mare parte din succesul de mai târziu se datorează acestei tehnici de marketing simple, ieftine şi eficiente. Ramele digitale ale celor doi 'Ghilduşi' nu sunt altceva decât cartoanele lui Cioran 'updatate' la tehnologia contemporană.
citeste tot >>

Lucrare în sticlă polisată de Alexandru Ghilduş, ce va participa la licitaţia Goldart de duminică 28 noiembrie, de la Băneasa Shopping City
citeste tot >>