Se încarcă pagina ...

Arte vizuale

Bombăneli pe marginea unei predicţii imposibile
17.02.2013 23:43, Miron Manega
Un confrate mai tânăr, Marius Tiţa, ''ameninţa'' recent, în ziarul Bursa că, ''pentru piaţa românească de artă, anul 2013 va fi al creaţiei contemporane sau nu va fi deloc''. Cu mare părere de rău, îmi permit să contrazic predicţia entuziastă a colegului meu, din perspectiva celui care monitorizează aproape obsesiv, de doi ani încoace, toate mişcările pieţei româneşti în direcţia artei contemporane. Am urmărit cu atenţie orice tresărire de interes, din partea operatorilor, pentru zona aceasta în care se dau marile ''bătălii'' ale pieţei mondiale şi n-am observant nimic semnificativ.
citeste tot >>
Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fură!
09.02.2013 17:20, Miron Manega
Se întâmplă furturi suprarealiste (ca să nu le zic groteşti), în Europa Nostra, încât chiar că-ţi vine să te întrebi dacă nu s-a întâmplat ceva cu axa pământului. Fenechiu vrea să fure siguranţa circulaţiei de la Spitalele CFR şi apoi să le paseze (fără sursă de venituri) colegului de partid Eugen Nicolaescu (adică să-i dea ţeapă!), ungurii vor să fure Ţinutul Secuiesc, declară anul 2013 ''Anul autonomiei'' şi zic că regionalizarea este directiva de bază a Uniunii Europene, Elwis Săftoiu (cu ''w'' ca să nu fie confundat cu Elvis Presley) vrea să devalizeze ce a mai rămas din TVR şi să se mute, cu bocceluţa şi personalul nou angajat, din Pangrati, în Pipera etc.
citeste tot >>
Atlanţi şi cariatide din Bucureşti
04.02.2013 10:58, Valentin Mandache
Daca, pe de o parte, termenul CARIATIDĂ e bine-cunoscut, ca figurile feminine care apar a suporta pe cap structura arhitecturala de deasupra lor, numele provenind din cel al zeitatilor sculptate sustinand lintelul templului Erechtheion de pe Acropolis-ul Atenei, pe de alta parte, termenul ATLANŢI, este mai dificil de decelat, ca fiind pluralul lui atlas (pl. atlasi e incorect), zeul grec clasic ce suporta lumea pe capul si umerii sai, o contraparte masculina a cariatidei. Bucurestiul nu contine prea multe asemenea ornamente.
citeste tot >>
Despre matrapazlâcuri şi pravile
31.01.2013 15:49, Miron Manega
Într-o pravilă din 1776, emisă în Moldova de Grigore Ghica al III-lea, întâlnim următorul pasaj: ''Staroştii de matrapaji şi matrapajii, adică precupeţii, să lipsească, de vreme ce din început ei nu au fost, ci de la o vreme încoace s-au obicinuit, şi din pricina precupeţilor se pricinuieşte mare scumpete la cele ce sunt de nevoie norodului, fiind că aceşti precupeţi se duc afară din târg, întru întâmpinarea sătenilor şi femeilor ce aduc lucruri de mâncare la târg, şi acolo târguiesc lucrurile cele de mâncare şi, cumpărându-le cu un preţ, le vând la preţ întreit. Deci ţăranii, precum şi femeile, după vechiul obicei, să vândă fieştecare lucrurile acele de mâncare însuşi ei, iar care va îndrăzni a face matrapazlâc să se pedepsească cu uliţa'' (bătaia în stradă n.r.).
citeste tot >>
Cea mai "vândută" imagine din spaţiul românesc. "Careul de aşi" al imagologiei Eminescu"
24.01.2013 19:46, Miron Manega
Eminescu este, fără îndoială, mai mult decât un brand. Este un simbol naţional, oricât ar încerca unii să-l minimalizeze. De altfel, s-a minimalizat el însuşi, printr-un autoportret amar, decoperit într-un manuscris din 1877: ''... Vecinic doctorand în multe ştiinţi nefolositoare, criminalist în senzul prost al cuvîntului şi în conflict cu judecătorul de instrucţie, fost bibliotecar, cînd a şi prădat biblioteca, fost revizor la şcoalele de... fete, fost redactor en chef al foii vitelor de pripas şi al altor jurnale necitite colaborator''
citeste tot >>
ACOAR revine şi punctează
18.01.2013 12:44, Miron Manega
În iulie 2008 lua fiinţă, sub conducerea lui Radu Boroianu, Asociaţia Comercianţilor de Opere de Artă din România (ACOAR), iar din 2009 această structură devenea membru al Confederaţiei Internaţionale a Negustorilor de Opere de Artă (CINOA), care a şi impus, de altfel, criteriile de constituire. ACOAR este, astfel, prima breaslă a negustorilor de artă din România, scopul principal al asociaţiei fiind acela de a impune autorităţilor modificări legislative mai permisive în domeniul schimbului mondial de valori şi o legislaţie fiscală în concordanţă cu rolul acesteia în cultura naţională.
citeste tot >>
REPLAY. Primul film documentar despre Eminescu
15.01.2013 00:10, Miron Manega
EMINESCU-VERONICA-CREANGĂ se numeşte filmul, are aproximativ 20 de minute şi a fost realizat, în 1914, de Octav Minar, un cercetător controversat al vieţii lui Mihai Eminescu. În varianta pe care o puteţi viziona în continuare, filmul este completat de subsemnatul cu un generic explicativ. Acest generic e ilustrat muzical cu 47 de secunde dintr-un tulburător cântec din Maramureş, interpretat de Grigore Leşe.
citeste tot >>
PROIECT POSIBIL: cea mai înaltă statuie din lume, la Baia Mare
08.01.2013 21:09, Miron Manega
Acum, că au trecut Apocalipsele (adică şi cea pe stil nou, şi cea pe stil vechi), putem să vorbim şi de lucruri constructive. Unul dintre acestea ar fi turnul fostului combinat chimic Baia Mare, pe care autorităţile, din lipsă de imaginaţie, vor să-l dărâme. Adică nişte propuneri există, de pildă să-l vopsească, pentru a fi mai fălos, sau să-i pună în vârf o terasă cu un diametru de 50 de metri iar pe lateral să monteze patru lifturi. Acest proiect arhitectonic n-ar fi tocmai rău, dacă Baia Mare ar fi Parisul sau un alt mare oraş al Europei, în care vin de la sine mulţi turişti din toată lumea.
citeste tot >>
Chilipir imposibil: safirul Reginei Maria contra un tablou de Mark Rothko
07.01.2013 22:25, Miron Manega
Apropo de cacealmaua care cred că este marea piaţă a artei contemporane... Sunt curios dacă acel Steve Wynn care a cumpărat, la Christie's, în 2009, tabloul lui Rembrandt intitulat ''Portretul unui bărbat'', cu 22 de milioane de euro - acesta fiind cel mai scump Rembrandt vândut vreodată prin licitaţie - l-ar da la schimb pentru ''Orange, Red, Yellow'' al artistului contemporan Mark Rothko, adjudecat recent, tot la Christie's, cu 86,9 milioane de dolari...
citeste tot >>
Inflaţie pe piaţa artei contemporane. Cine vinde mai scump nimicul?
23.12.2012 18:41, Miron Manega
Aşa cum, în inflaţia monetară, avem de-a face cu emisiunea excesivă de bilete bancare peste oferta reală de bunuri și servicii, un fenomen similar se întâmplă şi pe piaţa artei contemporane: preţurile la care se vând lucrări aparţinând acestui conglomerat de curente şi stiluri, care mai de care mai conceptuale şi mai fistichii, depăşesc cu mult oferta reală de valoare conţinută. Practic, preţurile tind spre infinit iar valoarea tinde spre zero. Asistăm chiar la o competiţie absurdă între marile case de licitaţii, la un fel de joc de-a cine vinde mai scump nimicul. Evident, exagerez, dar m-am exprimat aşa pentru a sublinia ideea.
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter