Luna mai e perioada cu cele mai multe licitaţii de obiecte de artă şi, probabil, cu cele mai multe încasări. Au avut loc şase licitaţii (două la Alis, una la Monavissa, una la Goldart şi două la Artmark), cu un total al încasărilor de 843.634 de euro. Nivelul vânzărilor, pe fiecare licitaţie în parte, a fost însă extrem de inegal. Astfel, cea mai slabă a fost cea de la Monavissa, din 8 mai (6.080 euro încasări totale), iar cea mai consistentă cea de la Artmark, din 13 mai („Vechi maeştri ai picturii româneşti, sec XVIII-XIX”) - 392.650 de euro.

Pentru comparaţie, tot în această lună, la New York, cele două mari case de licitaţii, Christie’s şi Sotheby’s, au avut vânzări „ceva” mai bune: prima în valoare de 155.995.500 de dolari, cu un indice de performanţă de 82%, iar a doua în valoare de 170.478.000 de dolari, cu un indice de performanţă de 74,6%. La Chris­tie’s, cea mai scumpă lucrare adjudecată a fost „Les Peupliers” de Claude Monet (22.482.500 de dolari), iar la Sotheby’s - „Femmes lisant (Deux personnages)” de Pablo Picasso (21.362.500 de dolari). Cam aceasta este diferenţa de performanţă între piaţa de artă din România şi vârful pieţei mondiale: patru case au vân­dut în şase licitaţii 0,7% din cât a vân­dut Sotheby’s la o singură licitaţie.

Ressu şi Ciucurencu, mari campioni la preţuri mici

Revenind la „mărunţişurile” de pe piaţa autohtonă, este bine de rea­mintit totuşi că diferenţa valorică dintre pictura românească şi cea străină este infinit mai mică (în une­le cazuri este chiar în favoarea noastră) decât diferenţele de preţ între ce se vinde aici şi ce se vinde afară. A­ceas­tă diferenţă este consecinţa „lip­sei de piaţă” din perioada comunistă şi a lipsei de organizare din pe­ri­oada imediat ulterioară. La fel de adevărat însă este că, în ultimii cinci ani, în special în ultimii doi (care sunt, de fapt, primii doi ani de criză), piaţa de artă a crescut direct propor­ţio­nal cu scăderea pieţei imo­bi­liare...
Prima licitaţie a lunii a fost cea din 3 mai şi a aparţinut Casei Alis. A fost o licitaţie bună, cu un indice de performanţă de 36,26% (33 de lucrări vândute din 91 ofertate). Totalul în­casărilor a fost de 75.380 de euro, iar cel mai scump tablou adjudecat a fost „Bacanală”, un studiu de Camil Ressu, realizat în ulei pe carton (10.957 de euro). S-au mai vândut, în ordinea preţurilor, un ulei pe carton de Alexandru Ciucurencu („Natură statică cu flori galbene”), cu 5.844 de euro, încă unul de Leon Al. Biju („În Egipt”), cu 5.357 de euro, şi unul de Ce­cilia Cuţescu Stork („Case la Bal­cic”), cu acelaşi preţ.
Următoarea licitaţie a Casei Alis, cea din 17 mai, a fost ceva mai slabă, atât la nivelul încasărilor globale (50.222 de euro), cât şi la cel al indi­ce­lui de performanţă: 21,11% (19 lu­crări adjudecate din 90). Cea mai scumpă lucrare a fost un ulei pe pân­ză de Ciucurencu, intitulat „Natură statică cu linguri, căni şi cepe”, adjudecat cu 9.744 de euro, ur­mată de două uleiuri pe pânză adjudeca­te, amândouă, cu câte 6.821 de euro: „Pădure” de Arthur Verona şi „Natu­ră statică cu flori, fructe şi car­te” de Gh. N. G. Vânătoru.

Goldart şi „regalul” Gheorghe Popovici

Pe 5 mai Goldart a avut parte, la licitaţie, de o ploaie torenţială. Înca­să­rile au fost sub media propriilor vânzări, deşi a avut una dintre cele mai bune oferte din această vară. Au rămas pe dinafară nişte icoane ro-mâ­neşti superbe, dar şi lucrări de re­ferinţă ale unor maeştri din seco­lul al XIX-lea şi din perioada interbelică: Sava Henţia, Alexandru Ba­sa­rab, Constantin Artachino, G.D. Mi­rea, Kimon Loghi, Iacob Koganov­s­ky, Ca­mil Ressu, Gheorghe Petraşcu, Nico­lae Tonitza, Iosif Steurer etc. S-au vândut 36 de lucrări din 95 ofertate (indice de performanţă 38%), cea mai scumpă lucrare adjudecată fiind „Ţărănci la seceră” de Octav Băncilă - 6.000 de euro, urmată de o frumoasă pânză cu caracter religios, semnată de Gheorghe Tattarescu („Sfânta Treime şi Sfinţii Ierarhi” - 5.500 de euro). Toate celelalte 30 de lu­crări s-au vândut la preţuri de sub 4.000 de euro. Totalul încasărilor Gold­art, la licitaţia din 5 mai, a fost de 62.000 de euro.
Pentru ultima licitaţie a lunii (26 mai), Goldart pregăteşte un adevărat regal. Pe lângă lucrări ale maeştrilor de top (Tonitza, Petraşcu, Camil Ressu, Dărăscu, Ipolit Strâmbu, Ru­dolf Schweitzer Cumpăna etc.) sau „tradiţionala” secţiune de artişti în viaţă, la licitaţie vor participa şi nouă lucrări ale unui artist foarte puţin circulat pe piaţă, dar cu un rol crucial în artele plastice româneşti de la „intersecţia” secolelor XIX şi XX: Gheor­ghe Popovici. A fost cea mai proeminentă figură a şcolii vechi de pictură ieşene, printre elevii săi nu­mă­rându-se Nicolae Tonitza, Ştefan Dumitrescu, Camil Ressu, Aurel Băeşu, Nutzi Acontz, Adam Bălţatu ş.a. Printre meritele speciale ale maestrului (pe lângă cele strict artistice şi cele de mare pedagog) se numără şi acela de a fi salvat pinaco­teca ieşeană în timpul Primului Răz­boi Mondial.

Artmark, „două într-una”. Încasări: 649.952 de euro

Artmark a avut, ca de obicei, do­uă licitaţii în aceeaşi zi - pe 13 mai - la Hotel Marriott. Prima, intitulată „Mari maeştri ai picturii româneşti, sec. XVIII-XIX”, a reuşit să aibă un indice de performanţă al vânzărilor de 89%, cu 24 de lucrări adjudecate din 27. Cele mai ridicate valori atin­se au fost următoarele: „Ulcică cu flori de câmp” de Ioan Andreescu, adjudecat cu 135.000 de euro, „Vatră la Rucăr” de Nicolae Grigorescu (95.000 de euro) şi „Ţărăncuţă” de Şte­fan Luchian (75.000 de euro). În­casări totale: 392.650 euro. Cea de-a doua licitaţie Artmark, „Artă de­corativă şi design, sec. XVIII-XXI”, a scos la vânzare 86 de loturi, din care au fost adjudecate 56 (indice de performanţă 65%). Cele mai scumpe va­lori de adjudecare au fost atinse de o oglindă ornamentală cu putti, frunze şi flori (Sitzendorf, Germania, 7.500 de euro), un vas francez de Nan­cy, decorat cu margarete (3.250 de euro) şi o lampă de birou „Naia­de” (atelier francez, 3.000 de euro). Su­ma totală a încasărilor la artă de­corativă a fost de 63.620 de euro. Iar împreună cu „Mari maeştri...” - 649.952 euro.

Ioan Andreescu - cel mai scump centimetru pătrat de pictură

Din datele furnizate de indexul Tudor-Art rezultă că „Ulcică cu flori de câmp” este abia al cincilea tablou de Ioan Andreescu vândut prin licitaţie, după 1990. Celelalte patru sunt „Peisaj din Valea Buzăului”, vândută în decembrie 1995, cu 7.275 de euro, „Cap de ţărăncuţă cu tulpan galben” - în decembrie 1999, cu 44.444 de euro (ambele uleiuri pe lemn), „Ţărăncuţă în picioare” - în 2006, cu 10.294 de euro (ulei pe pânză lipită pe carton), şi „Femei în parc” - în februa­rie 2011, cu 130.000 de euro. Pe lângă performanţa în sine a vânzării, prin licitaţie, la cel mai mare preţ de până acum, a tabloului de la Artmark (135.000 de euro), ceea ce constituie şi un record de autor, Ioan Andreescu devine, după un criteriu „inventat” de Artmark, cel mai scump artist român. Făcând raportul dintre valoare şi suprafaţă pictată, minusculul tablou „Ulcică cu flori de câmp” (20 X 25 cm) deţine insolitul record al celui mai scump centimetru pătrat de pictură: 270 de euro.
Tabloul a făcut parte din colecţia Alexandru Bellu, nepotul lui Gheorghe Bellu (Georges de Bellio, cel mai mare colecţionar francez de artă impresionistă) până la moartea acestuia, în 1921, după care a intrat în cea a fiului acestuia, George Bellu. În 1963, lucrarea a fost achiziţionată de criticul de artă Radu Bogdan, iar din 2004 şi până astăzi a făcut parte dintr-o reputată colecţie bucureşteană.    

Sursă: SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ