Se încarcă pagina ...

Adrian Costea sau perceperea imaterialului

Data publicarii: 11.02.2012 10:37:00

 

Concepţia artistică exprimată de sculptorul Adrian Costea în creaţiile sale, în special în cele de mari dimensiuni, ne aminteşte că arta adevărată este simplă, de maximă deschidere şi sinceritate, calităţi ce îi pun în valoare mesajul. Uimeşte fără a şoca, încântă fără a speria, vorbeşte lăsându-te fără grai. Este vorba, aici, de incredibila forţă de sugestie a sculpturilor concepute de Adrian Costea, care se adresează direct intelectului profund, creând imaginea, starea, sentimentele. Imaginile şi gândurile transpun vizual şi senzitiv din creaţiile sale, datorită sugestiei susţinute. 

 

De aceea, arta sa, sculptura pe care o realizează, este lipsită de ceţurile pregătirii verbale a perceperii, lepădându-se de aceste haine false, inutile. Sculptura lui Adrian Costea se impune şi impune, cântă şi încântă, intră în dialoguri fără întrebări. Personal, afirm mereu, ca metodă, evitarea comparaţiilor iar arta lui Adrian Costea mă ajută esenţial în acest demers individualist, se constituie într-o descoperire apropiată, care există şi se cere receptată în splendoarea sa.
Unitatea compoziţiei, construită din fracturi şi echilibre, apelează la imagini arhetipale şi elemente de cosmogonie, punându-ne în faţa geometriei ca artă.

 

Măiestria meşterului îl duce spre zona celui mai realist abstract şi a celui mai abstract figurativ. Trebuie menţionată şi senzaţia de culoare a compoziţiei, netributară celei a materialului, un aspect ce intră într-un perfect dialog cu propunerile artistice ale creaţiei. Spaţiul este o altă dimensiune esenţială pentru o sculptură ce inspiră monumentalitate. Odată “aruncate” în forul public, compoziţiile lui Adrian Costea “zboară” singure. Expuse în spaţii interioare, îşi decupează propriul spaţiu pe care îl stăpânesc şi îl modelează, dându-i măreţie, graţie, căldură.
 

Sculptorul Adrian Costea face performanţă într-un un domeniu, într-o lume a impactului vizual, al exprimării concise, penetrante, a mesajului care depăşeşte cu mult orice limită a calcului sec, cel al intenţionalului programatic. A practicat asta, sub multiple forme şi cu rezultate antologice, de la designul de interior până campania socială. Strict artistic, referinţa imediată este, desigur, cea la spectaculoasele sale sculpturi de mari dimensiuni, care înfrâng gravitaţia nu într-o formă dură, opozabilă ci de sclipire subliminală de mică durată şi maximă percepţie. Plutirea este inutilă în contextul dispariţiei însăşi a gravitaţiei astfel că ne întoarcem la cele tradiţionale ale sculpturii, la soclu şi la polisaj, care ne aduc cu picioarele pe pământ dar ne lasă percepţiile în lumea imaterialului. Astfel de artişti nu sunt străini - şi nu au cum să fie – de preocupările titanului Atlas, fratele jertfelnicului Prometeu, lumea pe care o susţine el fiind Paradisul. Universul susţinut de sculpturile lui Adrian Costea este un Univers al ideilor şi al imaginilor, o sferă a gândurilor şi a senzaţiilor străină de greutatea newtoniană apăsătoare, care evidenţiază doar rezistenţa materialelor ca trăsătură definitorie.


Acum ar fi momentul să ne aplecăm asupra unui alt aspect al sculpturii lui Adrian Costea. Legate într-o unitate compoziţională puternică, mai mult decât monumentalul evident, independent de dimensiuni, sculpturile ating un maxim de arhitectural, care nu necesită o imaginaţie peste medie sau o imagine spaţială de excepţie. Simpla expandare arhitecturală a volumetriei compoziţiilor lui Adrian Costea ne duce în lumea contemporană dar de dată recentă a construcţiilor celebre din lume, care transferă în zilele noastre imaginea viitorului cu clădiri dintre cele mai futuriste. Altfel spus, o lume edificată arhitectural după canoanele sculpturale ale creaţiei lui Adrian Costea se suprapune vizual cu lumea viitorului schiţată în “science fiction”-ul de alaltăieri, începutul de realitate de astăzi.

 

În cazul lui Adrian Costea, biografia, sau mai degrabă istoria vieţii, ne asaltează cu evenimente care ne derutează, ne lămureşte sau explică multe din datele discuţiei. Să reţinem ucenicia în atelierului Miliţei Petraşcu, la rândul său ucenică celebră a inegalabilului Brâncuşi, să ne amintim începutul de drum în viaţă la Locurile Sfinte, cu suficienţa dar şi sensibilitatea vârstei, şansele şi dezvoltările carierei fulminante, nebunia unei cariere în mai multe ţări ba chiar şi continente, arderea oricărei etape de accedere în societate, succesul consumat cu nesaţ dar în doze homeopatice, devotamentul constant faţă de criteriile artistice, îndrăzneala viselor nepovestite, savoarea curentului vieţii. Opera sa nu putea fi decât complexă, răspândită în zone numeroase dar consistente, dense, coerente. Pictează, desenează, modelează, taie metalul, îl toarnă în forme mângâiate de viziuni, dă culoare strălucirii şlefuirii, practică toate aceste forme de exprimare artistică cu entuziasmul primei iubiri, idealizată până la forme paradisiace.

Marius Tiţa
Bucureşti, 20 decembrie 2011

 _________________________________________________________________

 

MARIUS TIŢA - Curriculum vitae

Marius Tiţa, născut în 1965, publicist român specializat în artă şi piaţă de artă. Redactor şef la Radio Romania International 1.
Doctor în Doctrine economice al Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române (2003), absolvent (Diplome Europeenne des Hautes Etudes Internationales) al Institut Europeen des Hautes Etudes Internationales (IEHEI) din Nisa, Franţa (1995), bursier la Londra al Reuters Foundation, la Tokyo al Nihon Shimbun Kyokay (NSK), absolvent al specializării organizate la Paris de Fundaţia „Journalistes en Europe” (1997). Participant la numeroase conferinţe internaţionale pe probleme de integrare europeană, securitate transatlantică şi relaţii internaţionale organizate de prestigioase instituţii şi fundaţii din întreaga lume.
Din 1997, este autor, fără întrerupere, al rubricii săptămânale „Plasamente alternative” la cotidianul economicul BURSA, cea mai veche rubrică de artă şi piaţă de artă din presa română, probabil, în general, cea mai îndelungată rubrică din presa românească. Realizator, în 1991, al primei rubrici radio de cronică plastică de după 1989 din România.
Autor a numeroase articole, comentarii, cronicii plastice şi interviuri despre artă, critica de artă, istoria artei, piaţa de artă. A publicat trei albume dedicate unor pictori contemporani: „Emil Ciocoiu. Universul lui Emil Ciocoiu şi Cosmosul din noi”, „Mihail Gavril. Voluptăţile retinei” şi „Balcic by Butescu”. Participare la simpozionale de critică şi istorie de artă, invitat în numeroase emisiuni de radio şi televiziune dedicate artei. A prezentat peste 300 de vernisaje ale unor expoziţii de pictură şi sculptură, în diferite oraşe din România, la Berlin şi Chişinău.

 

Vezi și „APROAPE TOTUL DESPRE SCULPTORUL ADRIAN COSTEA”

Afisari: 1784
Autor: Marius Tiţa
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter