Se încarcă pagina ...

Adrian Costea şi "Cocoşul" care-şi strigă ieşirea din întuneric

Data publicarii: 09.03.2012 11:45:00

Deşi a mângâiat a restaurare locurile sfinte din Israel, Adrian Costea şi-a plătit cu fiecare clipă de viaţă lecţia în care nimeni nu este profet în ţara lui. Poate fi, însă, sculptor la el acasă, deşi nu poate spera că vreuna - una singură, măcar! - dintre aceste clipe de adevăr îi va fi iertată. Arta lui Adrian Costea nu ni se arată la îndemână, dar dezvăluirile şi mai ales revelaţiile sunt numai ale noastre.
 

       

 

Ca primă expunere publică a artei plenare a lui Adrian Costea în România, sculptura „Ὰ la recherche du temps perdu” este cocoşul care anunţă zorii şi îşi strigă ieşirea din întuneric. Subliniind două dintre trăsăturile creaţiei lui Adrian Costea, monumentalitatea şi forţa infernală de sugestie, sculptura expusă respiră măreţia sclavului în care se trezesc puteri cristice şi se ridică, spre spaima celor ce-l ţin în lanţuri, dar nu pentru o degrabă răzbunare, ci pentru a-şi striga tăcerile direct către cer. În această creaţie se află şi Prometeu, şi vulturul, amândoi sclavi la doi stăpâni nemiloşi, destinul şi aspiraţia. Eroul îi închide pe amândoi într-un destin comun, de maximă expunere socială, cu milioane de chei aflate la milioane de oameni, care îşi asumă simultan - sau prin alternanţă - şi rolul de sclav, şi pe cel de stăpân, mai rar pe cel de erou.

 

Într-o lume în care a fost calculată greutatea sufletului, câteva grame acolo, Adrian Costea demonstrează că, de fapt, acesta apasă cât o tonă de metal negru sau pluteşte ca o amintire, uşor şi fulgerător. Greutatea sculpturii monumentale este marele paradox al expunerii. Căutarea lui Adrian Costea („Ὰ la recherche du temps perdu”) nu dă senzaţia newtonian apăsătoare a tonei de oţel, şi nici a plutirii lipsită de greutate, banalizată prin insistenta invocare în opoziţie cu greutatea fizică. Este ceva mai presus de peceptibil, este o ridicare la filosofia destinului individual, cu tot tragismul sau, fiind vorba de un român, cu umorul său sarcastic.

 

Greutatea creaţiilor pline de semnificaţii ale lui Adrian Costea este cea pe care o percepe fiecare dintre noi a o avea propria fiinţă, în fiecare dintre ele regăsindu-l pe autor, dar şi pe noi înşine. Este, de fapt, un monument al destinului, cu greutatea intimă a propriilor aspiraţii şi energia nesfârşită a speranţei. Îi stă la îndemână lui Adrian Costea, în demersul său artistic, şi stăpânirea magică a meşteşugului, care îl sprijină în întruchiparea gândurilor şi a viziunilor.

 

Sculptură monumentală, „Ὰ la recherche du temps perdu” nu este formată din corpuri geometrice pline, abil şi magistral asamblate în totemuri pline de semnificaţie, ca în alte lucrări ale artistului (Gheişa, ş.a.) ci se preferă un joc subtil de suprafeţe, de planuri paralele, de rupturi îmbinate în geometrii armonioase, ce anulează apăsarea şi oferă, în schimb, o sfâşietoare tensiune internă. Realizarea tehnică este una de cea mai mare valoare profesională şi plastică, specifică capodoperelor.

 

O dată cu monumentala mărturie-mărturisire a sculptorului Adrian Costea, fost galerist parizian de centru, ajungi să pricepi de ce titlul romanului lui Marcel Proust, „Ὰ la recherche du temps perdu” nu trebuie tradus şi nu poate fi tradus în vreo limbă străină de cea care i-a dat această greutate de destin şi frământări.

 

N.R. Sculptura în oţel „Ὰ la recherche du temps perdu” se află expusă în foaierul hotelului SARROGLIA de pe strada Vasile Lascăr, colţ cu Maria Rosetti.

 

Vezi și „APROAPE TOTUL DESPRE SCULPTORUL ADRIAN COSTEA”
 

Afisari: 1141
Autor: Marius Tiţa
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter