- Editorial
- Clubul presei Transatlantice
- Salonul Refuzaţilor
- Modelul De Ţară
- VideoPoezii & VideoTexte
- Arte vizuale
- Muzica
- Istorie
- Credinta
- ŞTIRI MILITARE
- Societate
- Antologia Poeziilor Frumoase
- De la lume adunate
- Bibliofilie
- Colectii Si Colectionari
- Presa
- Dezvaluiri
- Tema De Gandire
- Antologia Rusinii
- Europa Nostra
- Roman Foileton
- INFO
- Opinii
- Mărgele De Cristal
- Categorie Tmp
Artiştii români din Transilvania forţează piaţa mondială
Artiştii români din Transilvania forţează piaţa mondială
Nu poţi face o evaluare corectă a pieţei de artă din România fără s-o raportezi la dinamica artei româneşti în străinătate. Oricât de rapidă şi de spectaculoasă ar fi rata creşterii vânzărilor din ţară (foarte ridicată, după Indexul Artmark, ceva mai temperată după Tudor Art), ele nu înseamnă nimic dacă nu impulsionează în niciun fel piaţa operelor româneşti din afara graniţelor. Mecanismul valorizării are aceste două componente obligatorii (piaţa internă/piaţa externă), iar între ele funcţionează principiul vaselor comunicante.
Prezenţa şi circulaţia operelor de artă româneşti (sau ale unor artişti originari din România) este neaşteptat de efervescentă. Anul trecut, de pildă, cele mai importante 20 de vânzări din străinătate au avut preţuri cuprinse între 53.254 de euro („Flori de primăvară” de Reuven Rubin) şi 324.750 de euro („Fără titlu” de Victor Brauner). Printre lucrările de marcă prezente în acest top se află şi o pictură de... Constantin Brâncuşi. Este vorba, de fapt, de o guaşă pe carton ataşat pe pânză, intitulată „Cap de femeie” şi adjudecată, la Christie’s Londra, cu 91.050 de euro.

1.000 de vizitatori pe zi la Veneţia
Câteva observaţii asupra vânzărilor de top de anul trecut... Toate cele 20 de lucrări sunt semnate doar de trei artişti: Constantin Brâncuşi (o lucrare), Victor Brauner (7 lucrări) şi Reuven Rubin (12 lucrări), iar 6 dintre ele s-au vândut în Israel. Guaşa lui Brâncuşi, „Cap de femeie”, a fost cumpărată la Londra.
Referitor la prezenţele din acest an ale artiştilor români în străinătate, cea mai recentă (de fapt, în derulare, în perioada 4 iunie-27 noiembrie) este cea din cadrul Bienalei de la Veneţia. Ţara noastră participă în acest an cu două proiecte: „Performing History”, avându-i ca autori pe Ion Grigorescu, Anetta Mona Chişa, Lucia Tkácová (lucrare expusă în Pavilionul României din Giardini di Castello), şi „Romanian Cultural Resolution” de Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu (la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia). Pavilionul României este, se pare, unul dintre cele mai „traficate” spaţii expoziţionale ale Bienalei, numărând zilnic în jur de 1.000 de vizitatori (printre care şi ministrul francez al culturii, Frédéric Mitterrand).


Tablouri de Sándor (Alexandru) Ziffer
Sorin Tara: „Nu mă interesează să-mi comercializez lucrările”
Un artist din România, mai exact din Baia Mare, foarte bine vândut în Ungaria (neapărat şi pentru că este etnic maghiar) este Sándor (Alexandru) Ziffer (1880-1962). Nu a avut anul acesta niciun eveniment special în străinătate, dar circulaţia şi vânzarea lucrărilor sale are caracter permanent. Cea mai scumpă lucrare a sa a fost „Malul Zazarului în Baia Mare cu vechiul pod”, vândută cu 150.480 de euro în 2006, la Budapesta. O altă pictură, „Copii odihnindu-se pe deal”, a fost adjudecată cu 105.280 de euro, în 2008, tot la Budapesta. Astfel, băimăreanul Sándor Ziffer este cotat în Ungaria cam la nivelul la care este cotat în România Ion Ţuculescu (cu precizarea că acesta este într-o creştere constantă de cotă, pe când Ziffer şi-a cam atins limitele).
În luna ianuarie a avut loc, la Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană din Debrecen, Ungaria, vernisajul expoziţiei „Trans(a)gressive Millennium” semnată de graficianul transilvănean Sorin Tara (von Neudorf). Este prima expoziţie personală din străinătate a unuia dintre cei mai revoltaţi şi mai duri artişti din România. „Mă interesează ororile - spune Sorin Tara. Cele din ţară şi din lume. Ceea ce fac eu nu e artă comercială, poate nu e nici artă. Eu încerc să transmit oamenilor un mesaj de genul «Distrugeţi frica!». Nu mă interesează să-mi comercializez lucrările, mă doare-n cot de aspectul ăsta”.

Pamflete grafice de Sorin Tara
Adrian Ghenie - 22.500 de dolari pentru un tablou, la New York
Un alt artist român, tot din Transilvania, dar interesat de vânzarea lucrărilor sale, este Adrian Ghenie din Baia Mare. Fiind orientat spre piaţa de artă, a şi reuşit să spargă gheaţa preţurilor mărunte în care este „înţepenită” creaţia artiştilor români tineri (Adrian Ghenie are 34 de ani). Pe 8 martie, una dintre lucrările sale, intitulată „Swimming Pool”, a fost vândută, la o licitaţie a Casei Phillips de Pury & Company, din New York, cu onorabila sumă de 22.500 de dolari. Licitaţia, intitulată „Under the Influence”, era programată strategic în cadrul unui târg de artă contemporană, Armory Arts Week, şi urmă-rea atragerea unui public cât mai numeros. Licitaţia includea o selecţie de 288 de lucrări de artă contemporană, fotografie şi design, pictura lui Adrian Ghenie fiind una dintre cele mai supralicitate (valoarea estimată era de 10.000-15.000 de dolari). Acelaşi artist a avut deschisă, în perioada decembrie 2010-martie 2011, o importantă expoziţie personală la Muzeul de Artă Contemporană S.M.A.K din Ghent, Belgia.


Picturi de Adrian Ghenie
Lecţia Lassel-Maniu despre piaţă a dat roade
Ascensiunea rapidă a tânărului artist se explică şi prin aceea că el este curatoriat şi vândut de Mihai Nicodim Gallery din Los Angeles. Mihai Nicodim mai curatoriază 10 artişti, dintre care alţi patru sunt tot români (Alex Mirutziu, Ciprian Mureşan, Daniel Pitin şi Şerban Savu). Ca urmare a acestei impresarieri, Muzeul de Artă Contemporană din Los Angeles (MOCA) a achiziţionat, pentru expoziţia intitulată „Din trecutul apropiat”, aflată în derulare până la 3 iulie, şi 12 desene realizate de artistul român (din Cluj!) Ciprian Mureşan.
Alte evenimente internaţionale marcate de prezenţa artiştilor români au fost la Washington, în perioada 7-15 mai (expoziţie colectivă a 16 tineri plasticieni români, în cadrul EU Open House - săptămâna dedicată Europei), expoziţia „De la Dada la Suprarealism: Artişti evrei avangardişti din România”, deschisă pe 1 iunie la Jewish Historical Museum din Amsterdam, şi „În lumina Utopiei”, expoziţie de pictură şi sculptură neo-avangardistă a artiştilor timişoreni.
Toate cele expuse relevă o altă faţă a pieţei de artă din România. În timp ce în Bucureşti totul se învârte în jurul numelor grele ale picturii româneşti, Transilvania forţează piaţa europeană şi mondială cu nume vii, unele tinere, care deja culeg primele roade. Exemplul campionilor de piaţă, pictorii transilvăneni Nicolae Maniu şi Michael Lassel, a început să dea rezultate.
TOP 20, vânzări de pictură românească pe pieţele internaţionale în 2010
1. Victor Brauner (1903, Piatra-Neamţ - 1966, Paris), „Fără titlu”, 324.750 euro (Sotheby’s Paris)
2. Victor Brauner, „Boierul”, 288.750 euro (Sotheby’s Paris)
3. Reuven Rubin (1893, Galaţi - 1974, Tel Aviv), „Peisaj cu mălini”, 147.474 dolari (MatsArt Auctioneers & Appraisers, Ierusalim)
4. Reuven Rubin, „Cântăreţul la flaut”, 137.502 euro (Christie’s New York)
5. Reuven Rubin, „Mimozele”, 131.088 (MatsArt Auctioneers & Appraisers, Ierusalim)
6. Victor Brauner, „Carpatina”, 121.737 euro (Christie’s New York)

7. Victor Brauner, „Reacţiunea altora”, 120.000 euro (Artcurial, Paris)
8. Reuven Rubin, „Peisaj din Galileea”, 116.885 euro (Sotheby’s New York)
9. Reuven Rubin, „Buchet mixt”, 98.316 euro (MatsArt Auctioneers & Appraisers, Ierusalim)
10. Constantin Brâncuşi (1876, Hobiţa, Gorj - 1957, Paris), „Cap de femeie” (guaşă pe carton ataşat pe pânză, vezi FOTO), 91.050 euro (Christie’s Londra)
11. Reuven Rubin, „Peisaj cu Kinnereth”, 90.492 euro (Sotheby’s New York)
12. Victor Brauner, „Portret instrument spiritual”, 70.000 euro (Sotheby’s Paris)
13. Reuven Rubin, „Cai în lumina lunii”, 65.583 euro (MatsArt Auctioneers & Appraisers, Ierusalim)
14. Reuven Rubin, „Autoportret cu ulei de măsline şi porumbel”, 64.780 euro (Tiroche, Herziya Pituach)
15. Reuven Rubin, „Măslini lângă Abu-Gosh”, 61.900 euro (Montefiore Auction House, Tel Aviv)
16. Reuven Rubin, „După bombardament”, 60.328 euro (Sotheby’s New York)
17. Victor Brauner, „Simboluri de alchimie interioară”, 60.000 euro (Louiza Auktion, Bruxelles)
18. Reuven Rubin, „Vas de flori”, 57.292 euro (Christie’s New York)
19. Victor Brauner, „Fără titlu (Himeră)”, 57.225 euro (Sotheby’s London)
20. Reuven Rubin, „Flori de primăvară”, 53.254 euro (MatsArt Auctioneers & Appraisers, Ierusalim)
Sursa: SAPTAMANA FINANCIARA
MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Carmen Sylva
I.L. Caragiale
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Ciprian Chirvasiu, Dan Mihăescu, Dan Popovici, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Dorel Vişan, Florian Colceag, Florin Chilian, Ion C. Rogojanu, Laurian Stănchescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Marius Ionescu, Mircea Coloşenco, Miron Manega, Sergiu Găbureac, Stela Covaci






