Se încarcă pagina ...

Casa Miclescu şi drama "imobiliară" a Julietei Szönyi

Data publicarii: 07.07.2013 20:01:00

Julieta Ghiga Szönyi  a fost una dintre cele mai mari frumuseţi ale marelui ecran românesc din perioada comunistă. Rolurile care au consacrat-o şi au fixat-o în conştiinţa publicului au fost Otilia din "Felix si Otilia" (1972) şi Adnana din "Toate panzele sus" (1976).

 

S-a născut la data de 13 mai 1949 in Timişoara. A debutat ca actriţă de teatru, jucând numeroase piese pe scena teatrului “Alexandru Davila” din Piteşti. În film a debutat cu "Mirii anului 2" (1971), unde a jucat alături de Jean Paul Belmondo. Palmaresul ei actual numără 17 filme şi cel puţin tot atâtea roluri la televiziune. Din păcate, după '89, o dată cu prăbuşirea cinematografiei româneşti, Julieta a dispărut din atenţia publicului. A intrat, în schimb, în malaxorul vremurilor noi, traversând o lungă şi chinuitoare dramă… imobiliară, care a luat în sfârşit abia anul trecut…  

 

Julieta a avut “ghinionul” să locuiască, până în 1994, într-o superbă casă bucureşteană de pe Şoseaua Kiseleff, celebră pentru cea mai frumoasă frescă de interior a capitalei, semnată de George Demetrescu Mirea. Imobilul, cunoscut cu numele de Casa Miclescu, are, la rândul lui, o poveste dramatică.

 

Fusese proiectat, la începutul secolului XX, de arhitectul român Ion Mincu chiar pentru pictorul Mirea dar acesta, din lipsă de fonduri, a fost nevoit să o vândă. Cumpărători au fost Jean Miclescu, descendent al unei familii de boieri din Moldova, şi soţia acestuia, Alina Cantacuzino, care au finalizat construcţia.

 

La sfârşit, Casa Miclescu era o adevarată bijuterie arhitecturală, realizată în stil neoromânesc. Casa a fost lăsată moştenire fiului lor, colonelul Radu Miclescu, şi soţiei sale Elsa Florescu, o sculptoriţă talentată, fiică a unui diplomat român.

 

În 1948, imobilul a fost confiscat de regimul comunist, pe motiv că proprietarul nu-şi mai poate plăti impozitul. Refuzând să plece din casa pe care o îndrăgea atât de mult, Radu Miclescu a fost ridicat de regimul comunist şi trimis în închisoare pentru trei zile. Întors acasă, i-a fost interzis accesul în partea luxoasă a casei, fiind nevoit să locuiască, timp de 40 de ani, într-o baie aflată la subsolul conacului, unde se ajungea pe o scară de scânduri. Colonelul şi-a păstrat deminitatea până la moartea sa, survenită în 1990, în micuţa cameră de la subsol. Bătrânul avea 90 de ani.

 

 

Casa Miclescu în anii '20

 

Casa a fost preluată de ICRAL, care a închiriat-o Uniunii Artiştilor Plastici. La scurt timp, în ea s-a mutat familia pictorului Ştefan Szönyi, prorectorul Facultăţii de Arte Plastice din acea vreme. Fiica sa cea mare era nimeni alta decât  Julieta Szönyi  viitoarea vedetă. Aici locuia actriţa atunci când s-a turnat “Felix şi Otilia” iar interioarele s-au filmat chiar în casa ei. Pelicula a rămas singura mărturie a picturii lui Mirea (care nu mai există) şi a frumuseţii clădirii, care este şi ea pe cale de dispariţie.

 

Căci iată ce s-a întâmplat… Colonelul lăsase un testament în care îl declara moştenitor pe Radu Miclescu, nepotul său din partea fratelui. În 1993, însă, moştenitorul i-a vândut casa lui Ilarian Puşcoci (fratele lui Sică Puşcoci) şi fostului antrenor al Stelei, Ţiţi Dumitriu. Imobilul  a ajuns o ruină, pentru că a fost lăsat să se autodemoleze. Era singura modalitate prin care proprietarii puteau să se debaraseze de imobil, acesta fiind monument istoric. Pe ei îi interesează, de fapt, terenul de pe Kiseleff (5.200 metri pătraţi).



Scenă din "Felix şi Otilia", filmată în Casa Miclescu

 

Părăsirea locuinţei din Kiseleff, în 1994, a însemnat, pentru Julieta Szönyi, începutul unui alt calvar. A cumpărat, în 1996, cu acte în regulă, un apartament care, după 10 ani (în 2006), a fost revendicat de nişte proprietari apăruţi din senin. A urmat un proces care a durat şase ani, timp în care Julieta Szönyi putea fi aruncată în stradă în orice clipă. Din fericire, procesul s-a încheiat în favoarea Julietei, anul trecut.

 

Nu acelaşi lucru s-a întâmplat însă cu Casa Miclescu. În 2006 (anul în care începea procesul Julietei Szönyi, în calitate de pârât), Ministerul Culturii a cerut începerea urmăririi penale împotriva lui Ilarian Puşcoci şi Ţiţi Dumitriu, întrucât distrugerea unui monument constituie infracţiune. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a soluţionat însă dosarul cu neînceperea urmăririi penale, pe motiv că „atitudinea de pasivitate cu privire la degradarea unui bun nu este infracţiune, ci doar împiedicarea măsurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau înlăturarea măsurilor luate în acest sens".

 

P.S.  Cazul Casei Miclescu este, desigur, îngrijorător. Dar şi mai îngrijorători sunt proprietarii. Sau, mai exact, existenţa unei asemenea tipologii de proprietari. Cazul a  fost prezentat şi pe blogul Art Historia, aparţinând unui iubitor de monumente, Radu Oltean. Iată cum a ripostat Ţiţi Dumitriu: "Proprietarul decide ce face cu bunul său. Dacă nu este el factorul de decizie, atunci avem de a face cu un sistem dictatorial. PROPRIETATEA ESTE GARANTATĂ DE STATUL DE DREPT. Aşadar, eu, proprietarul, decid ce voi face. Dacă am hotărât să iau un imobil lăbărţat pe 1.000 – 1.500 mp în buricul târgului, nu am făcut-o pentru cahlele de teracotă pictate de Luchian ori pentru tavanul cu frescă de Mirea. Am făcut-o ca să fac acolo un turn care să îmi eficientizeze profitul... Nu ai decât să cumperi dumneata restul imobilelor din centru şi fă un parc tematic: "Bucureştii de altădată". Pe cele cumpărate de mine - lasă-le în pace, că mi le gestionez eu singur! Vezi-ţi dumneata de ale dumitale, că nu vin în casa d-tale să-ţi spun cum să pui macrameul, cu colţ, peste ecranul televizorului, sub peştele de sticlă!"   

Afisari: 11627
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: ion dragos sireteanu (Jul, Thu 18, 2013 / 22:45)
imi pare sincer rau de bose- l-am cunoscut prea putin- condoleante-
bun venit la rock club borsa maramures transilvania romania- 34 ha of land in developement - 34 ha linga CLUJ-

pt COT&F- club al oamenilor de teatru si film-
citeste si da mai departe-
avem nevoie de ceva al nostru- pe veci, acum si purpura in veacul vecilor amin- ( i am in)
ion dragos Sir Eteanu
-ps salutari lui radu caranfil - etc....
Nume: Gabriela Bucur (Jan, Sun 24, 2016 / 00:13)
La nivelul de cultura al unuia ca Titi Dumitriu, nu poti avea pretentii.Ce este mai grav:este plina tara de parveniti si inculti.De aceea suntem la nivelul acesta in prezent.
Nume: Clit Ruxandra Marilena (Oct, Thu 27, 2016 / 21:55)
Cine face legea in tara asta? Titi!

El o si interpreteaza! Cine o aplica, aici e de fapt secretul!

Domnilor, cititi legea 422/2001, Ministrul Culturii poate sa-si exercite dreptul de a expropria bunul clasat in Lista monumentelor istorice , pentru cauza de utilitate publica, pentru faptul ca prorpietarul, nu a respectat legea sus mentionata, lege prin care este obligat sa mentina inegritaea monumentului asa cum este prevazut de lege. Gibonii pot cumparaun monument istoric dar nu sunt capabili sa inteleaga ce trebuie sa faca in continuare. Prin urmare trebuie mutati de partea cealalta a gratiilor! pentru multa vreme. Asa se intampla in tarile civilizate acolo unde gibonilor le place sa se plimbe.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter