PREMIILE INTERNAŢIONALE

Şi totuşi, cu toate frământările, cu fracturile, cu deznădejdile inerente, situaţia premiilor internaţionale este următoarea:

PREMIILE INTERNAŢIONALE CÂŞTIGATE DE CINEAŞTI ROMÂNI

 Un mare premiu „Palme d’Or” (Cannes) pentru lung-metraj, câştigat în 2007 de regizorul Cristian Mungiu.
 4 premii de „Palme d’Or” la filmul de scurt-metraj la Cannes (Ion Popescu-Gopo, Mirel Ilieşiu, Cătălin Mitulescu, Marian Crişan).
 Un premiu pentru regie (Liviu Ciulei) şi unul „Opera Prima” (Mircea Mureşan) la Cannes.
 Dan Piţa a obţinut un prestigios premiu „Leul de Argint” la Festivalul Internaţional de la Veneţia.
 Există premii obţinute la marile festivaluri organizate la Moscova, Karlovy Vary, Cracovia, Mystfest, Oberhausen, Baume...
 23 de filme româneşti selecţionate de-a lungul timpului pentru participarea la Oscar în competiţia pentru cel mai bun film străin, ceea ce este un lucru important, selecţia fiind făcută dintre minimum 250 de filme din lumea întreagă.
 Mai multe premii: FIPRESCI sau UNIATEC.
 La Baume, în cadrul Festivalului filmului istoric, „Mihai Viteazul” obţine premiul I.
 Mai avem filme premiate la Edinburgh, Tours, Locarno, Belgrad, Trieste, New York, Chicago şi la alte festivaluri importante mai nou.
 Un premiu Camera d’Or obţinut de Corneliu Porumboiu, precum şi două premii Un Certain Regard obţinute în ultima perioadă de către Cristian Nemescu şi Cristi Puiu.

Aceste premii nu pot fi judecate prin prisma celor de azi, ci global: cele de ieri, de azi şi poate de mâine. Acest clasament se referă la România, fiindcă noi toţi, cu numele nostru, fie el mare sau mic, facem parte din marea familie a României.

În ce priveşte participarea la festivaluri, situaţia se prezintă astfel:
În ultimii 5 ani, 12 regizori au participat la 382 de festivaluri. E drept că festivalurile sunt făcute pentru a fi onorate cu filme, dar parcă totuşi e prea mult. Îmi spunea cineva din C.N.C. că acesta a cheltuit sute de mii de euro pentru participarea la diferite festivaluri. Prezenţa la un festival înseamnă o copie pozitivă a filmului, traducerea, plata transportului, uneori chiar şi o delegaţie. În trecut trebuia trimisă copia pe peliculă, care costa bani şi timp. Totul costă bani. Aşteptăm ca acest lucru să fie din nou reglementat de C.N.C. şi îndreptate erorile făcute.
Un singur regizor a fost la 107 festivaluri cu 3 filme; altul, cu un singur film, participă timp de 6 ani la 36 de festivaluri; un alt film participă la 22 de festivaluri pentru 3 premii, iar altul la 31 de festivaluri pentru 2 premii.
S-a luat şi marele premiu Palme d’Or (Cannes), ceea ce reprezintă o mare realizare. Felicitări d-lui Cristian Mungiu şi Cinematografiei româneşti.
Dar nu putem înţelege de ce un film al lui Hanno Hofer colindă pe la 23 de festivaluri, în 5 ani consecutivi, pentru 2 premii. E drept că există o explicaţie: selecţiile la festivaluri contează la punctajul ce se obţine la concursul de scenarii. O fi numai asta explicaţia sau criteriul e greşit pus de către C.N.C.?
Este de-a dreptul incredibil acest concurs organizat de C.N.C. pentru a obţine un credit rambursabil, fiindcă nimeni nu a reuşit, din 1997 şi până astăzi, să ramburseze acest credit fără dobândă. Această formă de credit ne aduce aminte de creditele pentru locuinţe acordate de bănci şi nu de un sprijin financiar de stat acordat prin concurs acelor scenarii meritorii, aşa cum este în lumea civilizată. De unde această invenţie a unor regizori care, de câţiva ani, fac doar coproducţii, de departe avantajate de lege (vreo 50 de coproducţii cu doar 3 – 4 regizori români), din care unele nici măcar nu ies pe piaţa românească. Nici nu mai vorbesc de a fi dublate în limba română.

Pentru cine coproducem?

„Un alt aspect al coproducţiilor, nici acesta nu prea favorabil producătorilor, este faptul că aceste filme n-au ajuns niciodată pe ecranele româneşti. Iată câteva exemple: „Lumina cade pe chipul tău” – regia Gyula Gulias; „Acorduri şi strigăte” şi „Un mort pentru viaţă” – regia Benoit d’Aubert; „Casa îngerilor” – regia Omer Kavur; „Dark Asylum” – regia Gregory Gieres; „Case of evil” – regia Graham Theakestone; „Out of season” – regia Jevon O’Neill; „Tornado” – regia Alain Jacubwicz; „Joyeux Noël” –regia Christian Clarion etc. Printre aceste coproducţii s-au numărat mult-mediatizatele „Callas Forever”; „Cold Mountain” – realizate de Franco Zeffirelli şi Anthony Minghella, dar celelalte titluri, în majoritate sunt semnate de iluştri necunoscuţi (poate cu excepţia lui Raul Ruise şi a lui Dolph Lundgren, ultimul cunoscut ca interpret şi nu ca autor).

FONDUL CINEMATOGRAFIC

Din 1997, odată cu înfiinţarea Fondului Cinematografic, filmul românesc beneficiază şi de sume provenite din acest fond, care depăşesc de 6-7 ori bugetul de stat acordat C.N.C.- ului (partea bună a legilor făcute de Ioan Onisei).
Fondul cinematografic al C.N.C. se compune din resursele financiare provenite de la bugetul de stat şi cele pe care le datorează societăţile contribuabile la acest fond. Mai mult, aceste societăţi pot deveni coproducători cu 50% din suma datorată, la buna sau mai puţin buna lor alegere... O parte din aceste societăţi sunt interesate ca o sumă de bani din cei acordaţi să se întoarcă la ei. Deci nu îi preocupă profitul filmului, care de fapt e irealizabil, ci sumele pe care promite producătorul că le va reîntoarce sub o formă sau alta mai puţin „catolică”. Iată de ce niciun producător nu se luptă pentru profitul filmului ce l-ar putea aduce, ci se pun pe făcut filme ieftine numai din banii C.N.C.-ului şi o parte din cei ai societăţilor, din care mai ciupesc şi ei câte ceva. Practic, suntem intraţi într-un viciu din care nu avem nicio şansă să ieşim. Care ar fi metoda dură ce ar putea repune cinematografia pe picioare: în primul rând, societăţile contribuabile predau C.N.C.-ului sumele datorate, iar în al doilea rând, concursul C.N.C. pentru filme acordă calificative „da” sau „nu” unor scenarii depuse într-un dosar de concurs întocmit de producător; o altă comisie formată din contabili şi oameni de afaceri sau producători acordă fiecărui film o sumă de bani pentru producţie, după caz. Aceasta ar fi o formulă rezonabilă de a reveni în domeniul realului şi de a repune arta filmului pe locul ce-l merită.
Printr-o simplă analiză, constatăm că în 2008 C.N.C. a cheltuit de la Fondul cinematografic pentru organizarea sau participarea la festivaluri 1,2 milioane de €, ceea ce înseamnă 5 – 6 filme în plus pe anul respectiv finanţate de C.N.C. Nu putem lăsa la discreţia directorului general al C.N.C. cheltuirea unei sume atât de mari. Este prea mult.
Să spicuim împreună câteva date în acest sens: Gala premiilor industriei de film (GOPO) – 54.021 €; Festivalul internaţional de scurt-metraj „NexT” – 40.770 €; Festivalul internaţional de film „B-EST” – 44.409 €; Festivalul filmului românesc de la Cannes – 58.862€; Festivalul de film TIFF – 150.142 €; Festivalul de film documentar – 40.168 €; Festivalul de Film Bucureşti – 54.558 €; Festivalul internaţional „Trofeul Mării Negre” – 68.198 €; Festivalul internaţional de film independent „ANONIMUL” – 60.315 €; Gala aniversară la 45 de ani a UCIN – 92.831 €; Festivalul internaţional de film de animaţie „ANIM-EST” – 42. 585 €; Festivalul „Chicago Taste of România” – 78.549 €; Festivalul „DAKINO” – 52.476 €; participări OSCAR – 40.302 €. Sunt sume mult prea mari, cu rezultate destul de mediocre pentru cinematografia românească.
Fondul Cinematografic trebuie redefinit prin lege, pentru a ajunge la un real sprijin din partea bugetului de stat acordat Cinematografiei naţionale. Participarea C.N.C. în calitate de coproducător este cea mai bună soluţie. Şi este posibilă.

REGIZORII ROMÂNII PE GENERAŢII

Înainte de a merge mai departe, să aruncăm o privire asupra generaţiilor de cineaşti, talentaţi sau mai puţin talentaţi, „expiraţi” sau mai puţin „expiraţi”. Fondul uman al profesiei este cel care aduce continuitate acestei tagme. Cine nu înţelege această meserie, cu suişuri şi coborâşuri, şi că fiecare om care face cinema are minutul lui de glorie, nu merită să poarte numele de regizor.

REGIZORII DIN CINEMATOGRAFIA ROMÂNEASCĂ
GENERAŢIILE DE CINEAŞTI (regizori mai importanţi)

GENERAŢIA I – perioada 1950–1959

Debut           Numele                           Nr. filme din întreaga carieră

1924           Jean Mihail †                   11 filme
1936           Jean Georgescu †           7 filme
1951            Victor Iliu †                        6 filme
1951           Dinu Negreanu †             5 filme
1956           Andrei Blaier                   22 filme
1957           Liviu Ciulei                         3 filme
1957           Gheorghe Naghi             16 filme
1957          Mihai Iacob                          7 filme
1957          Andrei Călăraşu                 4 filme
1957          Aurel Miheleş                      7 filme
1957          Mircea Drăgan                  23 filme
1958          Geo Saizescu                   14 filme
1958          Iulian Mihu †                      14 filme
1958          Manole Marcus †              20 filme
1959          Ion Popescu-Gopo †       13 filme
1959          Lucian Bratu †                     9 filme

GENERAŢIA a II-a – perioada 1960–1969 („expirată”)

Debut           Numele                           Nr. filme din întreaga carieră

1960           Savel Stiopul †                  9 filme
1960           Gheorghe Vitanidis †     17 filme
1960           Francisc Munteanu †     17 filme
1961           Elisabeta Bostan            15 filme
1962           Mircea Mureşan               22 filme
1965           Lucian Pintilie                     9 filme
1965           Dinu Cocea                      13 filme
1965          Alecu Croitoru                     6 filme
1967           Virgil Calotescu †           19 filme
1967           Sergiu Nicolaescu          37 filme
1969          Radu Gabrea                     6 filme

GENERAŢIA a III-a – perioada 1970–1979 („expirată”)

Debut          Numele                 Nr. filme dn întreaga carieră

1970           Mircea Moldovan         14 filme
1972           Mircea Veroiu †           17 filme
1972           Dan Piţa                       19 filme
1975           Mircea Daneliuc          15 filme
1975           Constantin Vaeni           9 filme
1975           Alexandru Tatos †         9 filme
1977           Stere Gulea                    7 filme
1977           Dinu Tănase                  8 filme
1979          Nicolae Mărgineanu    12 filme

GENERAŢIA a IV-a – perioada 1980–1989 (intermediară)

Debut     Numele                  Nr. filme din întreaga carieră

1982      Ioan Cărmăzan           9 filme
1984      Şerban Marinescu    11 filme
1991      Laurenţiu Damian      2 filme

GENERAŢIA a V-a – perioada 1990–1999 (generaţie nouă)

Debut     Numele regizorului      Nr. filme din întreaga carieră

1992      Radu Mihăileanu            2 filme
1993      Nae Caranfil                    5 filme

GENERAŢIA a VI-a – perioada 2000–2007 (noul val)

Debut      Numele regizorului      Nr. filme din întreaga carieră
 

2001       Cristi Puiu                       2 filme
2002       Cristian Mungiu              2 filme
2002       Radu Muntean                3 filme
2002       Adrian Popovici               2 filme
2006       Cătălin Mitulescu            1 film
2007       Gheorghe Preda             1 film

DEBUTURI REGIZORALE LUNG METRAJ DE FICŢIUNE 2001-2007

     Regia                           Titlul filmului                                  Anul

1. Antoniu Bereny               Incidentul Ankara                                2001
2. Sinişa Dragin                  În fiecare zi Dumnezeu
                                          ne sărută pe gură                              2001
3. Cristi Puiu                       Marfa şi banii                                        2001
4. Adrian Popovici              Vlad nemuritorul                                  2002
5. Cristian Mungiu            Occident                                                 2002
6. Radu Muntean                Furia                                                        2002
7. Adrian Enache              Tancul                                                     2003
8. Titus Muntean                Examen                                                  2003
9. Călin Netzer                    Maria                                                       2003
10. Napoleon Helmis       Italiencele                                              2004
11. Cătălin Saizescu         Milionari de week-end                          2004

12. Ruxandra                      Zenide Ryna                                          2005
13. Claudiu Romilă           Despre morţi numai de bine              2005
14. Florin Piersic jr.             Fix alert                                                   2005
15. Tudor Giurgiu               Legături bolnăvicioase                        2006
16. Radu Potcoavă            Happy end                                              2006
17. Petre Năstase             Aventurile unei zile                                 2006
18. Cătălin Mitulescu        Cum mi-am petrecut
                                              sfârşitul lumii                                          2006
19. Cristian Nemescu      California Dreaming                              2007
20. Cristina Ionescu          După Ea                                                   2007
21. Gheorghe Preda          Îngerul Necesar                                     2007

VA URMA