Se încarcă pagina ...

Comerţ cu umbra operei

Data publicarii: 11.09.2012 23:10:00

  Am o slăbiciune pentru Gustav Klimt, recunosc. Mă fascinează fastul şi opulenţa sa cromatică, dar mai ales îmbinarea fericită - unică, mi se pare mie - între mozaicul bizantin şi stampele japoneze. Mare pictor şi decorator austriac, Gustav Klimt a fost iniţiatorul, în 1897, al „secesiunii vieneze” (stilul Secession este varianta germană a curentului Art Nouveau) şi al grupului Kunstschau - o altă “secesiune” în interiorul Secesiunii (1905).

 

Am fost surprins să descopăr, în Bucureşti, obiecte purtând marca şi stilul acestui mare artist, în incinta World Trade Gallery de lângă Hotel Pullman, într-un  magazin numit Magia dellArte. Obiectele sunt decorativ-utilitare, având imprimate, la un înalt nivel calitativ, imagini emblematice din operele lui Gustav Klimt, Claude Monet, Alphonse Mucha şi Salvador Dali. Preţurile acestor obiecte sunt relativ accesibile, dar la nivelul celor care au treabă la World Trade Gallery: de la 85-300 lei (ceşti, farfurii, pahare) la 400-500 lei (ceasuri de perete sau de masă), ajungând însă şi la 1.200 lei (vaze imprimate). Există şi tablouri de porţelan şi sticlă, cu reproduceri după Alphonse Mucha (artist ceh, fondatorul curentului Art Nouveau) şi Salvador Dali, care costă între 800 şi 1.200 lei.

 

 

Aveam dreptate să fiu plăcut surprins de obiectele expuse la vânzare căci am aflat, de la Gabriela Velicu (proprietara magazinului), că acestea sunt importate de la firma Goebel din Germania (prestigioasă companie producătoare de porţelanuri fine, înfiinţată în 1871, la Rödental), deţinătoarea drepturilor de exploatare a imaginilor aparţinând artiştilor enumeraţi. Este un tip de comerţ cu umbra operei, încă străin în România, dar generator de profituri consistente în Europa şi în lume. Este, în acelaşi timp, şi o formă de „împrietenire” a publicului cu marea artă care, în general, inhibă şi îndepărtează pe cei care nu au o relaţie constantă cu aceasta. Poate că operele reproduse pierd din „altitudine” prin multiplicarea lor pe obiecte decorative dar, cu siguranţă, câştigă în „suprafaţă”, prin diseminarea lor în mediul middle class. Pentru că, aşa cum am aflat de la proprietara magazinului, cei care cumpără asemenea obiecte sunt oameni cu venituri aproape medii şi cu un grad de instruire de la mediu în sus.

 

 

Mă opresc un pic asupra lui Gustav Klimt pentru că, întâmplător, anul acesta (pe 14 iulie) s-au împlinit 150 de ani de naşterea artistului. În acest an jubiliar, Viena a căpătat amprenta Gustav Klimt, personalizând cu imagini din opera acestuia tot ce se putea personaliza: cești de cafea, șaluri, creioane, cărți, vederi artistice, jocuri, bijuterii etc. Producătorul de șampanie Schlumberger a realizat o gamă specială “Cuvée Klimt Edition”, producătorul de marmeladă Staud's, renumit pe plan mondial, a adus pe piață o serie de produse având pe capacele borcanelor motive Jugendstil (Art Nouveau), Grand Hotel din Viena  oferă o prăjitură Guglhupf  “Gustav Klimt”, cofetăria Gerstner a inventat “Tortul Klimt” etc.

 

Iniţiatorul stilului Secession în Austria este, aşadar, unul dintre cei mai mari pictori austrieci iar Viena îl onorează cum se cuvine, câştigând, în acelaşi timp, sume uriaşe pe seama lui.

 

Gustave Klimt este destul de prezent şi în România. Şi nu e vorba doar de obiectele decorative de la Magia dellArte, ci de ditamai Castelul Peleş, care este cel mai important depozitar autohton al creaţiei lui Klimt. Lucrările de la Peleş (grupate în trei categorii distincte: galeria de strămoşi ai regelui,  cópiile după opere de mari maeştri şi operele originale) au fost realizate de Gustav Klimt împreună cu fratele său Ernst Klimt şi cu Franz Matsch, în intervalul 1883-1886, la comanda Regelui Carol I.

 

 

 

Revin la comerţul cu „umbra operei”... În 2006, Portretul Adelei Bloch-Bauer de Gustav Klimt (foto) s-a vândut în SUA cu fabuloasa sumă de 135.000.000 dolari. Acelaşi portret, în varianta ceaşcă, farfurie, scrumieră sau vază, poate fi cumpărat de la Magia dellArte la preţuri cuprinse între 85 şi 1.200 lei. Nu sunt investiţii, ci suveniruri. Dar au marcă şi clasă: marca Gustav Klimt, clasa Goebel.

 

Sursă: FINANŢIŞTII

Afisari: 2211
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: ioana... (Sep, Wed 12, 2012 / 21:23)
DA!...imi place titlul!...imi place foarte mult:)...

cine are urechi de auzit...sa vada!...
Nume: buse michaela (Sep, Sun 16, 2012 / 12:25)
pacat de tine da tot de teapa familiei buse ramai pt ca , vezi tu , in scrierile tale ai uitat de un subiect : anturajul - spune mi cu cine te insotesti , ca sa ti spun cine esti , asta ca iti plac citatele [ am vazut ] ! esti branza buna in burduf de catel....In loc sa ti folosesti biluta sa incerci sa indrepti macar raul din jurul tau rau in care poporul asta a fost scufundat prin ignoranta si distrugerea valorilor culturale si spirituale din care reies si cele morale -esentiale - te ai multumit cu rolul de spectator , uneori amuzat , sau kiar indarjit participant , uitand ca ai doi baietei de care la fel , altii , kiar mai tarani nitel , se vor putea amuza copios !Dupa cum constati lesne ,viata zboara , si va veni vremea la bilant sa vezi si ce ai facut bun nu doar ce ai scris ,cateodata kiar original kiar .Caci romanasii mai au o vorba {citat !} sa nu faci ce zice popa ci ce face popa !!! in rest despre incest ce parere ai ???????
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter