Se încarcă pagina ...

Cota şi notorietatea. Studiu pe caz: "Colombina în verde"

Data publicarii: 09.04.2013 09:09:00

Există două feluri de tablouri ale lui Nicolae Grigorescu: cele mai cunoscute şi cele mai scumpe. În prima categorie intră “Carele cu boi”. Sunt atât de multe (vreo 300), încât numărul lor a generat suspiciuni de fals, de cele mai multe ori acolo unde nu era cazul. În realitate, la începutul secolului XX, “Carul cu boi” devenise un fel de certificat al bunăstării, cam cum este astăzi un 4x4. Toată lumea cu oarecare statut social trebuia, musai, să aibă în casă un “car cu boi” de Grigorescu, altfel nu conta în ochii lumii. Aşa a ajuns bietul artist să picteze “care cu boi” cam pe bandă rulantă, în defavoarea unor alte posibile creaţii originale. Pe de altă parte, aceste “care” i-au asigurat şi confortul material pentru o bătrâneţe liniştită.

 

Din cea de-a doua categorie fac parte tablourile de top vândute prin licitaţie la Artmark, respectiv „Ţărăncuţă odihnindu-se” (270.000 euro), „Ţărăncuţă cu fuior pe cale” (250.000 euro), „Ciobănaş pe Valea Doftanei” (250.000 euro), „Cârciumă la Rucăr” (230.000 euro), „Nimfă dormind” (220.000 euro) etc. În clasamentul lucrărilor de Grigorescu vândute prin licitaţii, cel mai scump “car cu boi” apare abia pe poziţia 8, cu 165.000 euro preţ de adjudecare („Care cu boi la Orăţii”). Dacă nu încadrăm la aceeaşi categorie "Ţărăncuţa..." sau „Cârciumă la Rucăr”, unde boii, cu sau fără car, se plimbă emblematic în cadru...

 

   

„Ţărăncuţă odihnindu-se”, „Ţărăncuţă cu fuior pe cale”, „Cârciumă la Rucăr”

 

Aşadar, cea mai cunoscută lucrare a unui artist nu trebuie să fie, obligatoriu, şi cea mai scumpă. Sunt multe cauze care determină aceste decalaje dar, în principiu, ele sunt fie inegalitatea artistică a lucrărilor (artiştii mari fac şi tablouri proaste), fie diferenţa de “bioritm” a cotei, în raport cu notorietatea. Aceasta din urmă poate avea o viteză de creştere mai mare, care poate fi şi accelerată la o adică, în timp ce cota e mai “simandicoasă”, se lasă greu. Poate fi favorizată de notorietate, poate fi crescută, umflată, dar în alt ritm şi cu alt randament, pentru că preţul se “coace” mai greu decât imaginea. Vorbim, bineînţeles, în contextul unei pieţe de artă fără “steroizi”, cum este România (unul dintre puţinele avantaje ale acestei pieţe, în raport cu cea europeană).

 

 

Între timp, a apărut în ecuaţie “Colombina în verde”, vândută la licitaţia Artmark din 21 martie, cu  142.000 euro. Nu este un tablou oarecare al lui Grigorescu, e o vedetă. Ce-i drept, nu a atins preţul de vânzare al „Ţărăncuţei odihnindu-se” (270.000 euro) sau al „Ţărăncuţei cu fuior pe cale” (250.000 euro), dar a ajuns, realmente, în România, cea mai cunoscută operă a marelui clasic. Marketingul adecvat al casei Artmark a dus la această performanţă de imagine, devansând creşterea naturală a preţului.

 

Am spus „marketing adecvat” şi nu „insistent”, „agresiv” sau ceva de genul ăsta, pentru că Artmark nu a făcut eforturi financiare în plus pentru promovare, a găsit doar formula potrivită. Care, în cazul de faţă, a fost relatarea întregii aventuri a descoperirii şi  revenirii tabloului în România, de la Paris. Adică povestea. Căci povestea oricărei opere de artă este incorporată în preţ, ca orice ingredient.

 

Tabloul “Colombina în verde” a fost pictat, se pare, la Roma, în iarna anului 1873. Există studii care au precedat această lucrare, aflate, astăzi, în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României. Opera a intrat iniţial în colecţia lui Gheorghe Iliescu, mare moşier şi om politic buzoian, proprietar al vestitelor domenii Cândeşti. Între Gogu Iliescu şi Grigorescu a existat o relaţie de strânsă amiciţie, înlesnită de poetul Ştefan O. Iosif, care le-a făcut cunoştinţă, în 1900, cu ocazia unei expoziţii la Ateneul Român. Tot atunci, moşierul a cumpărat şi “Colombina în verde”. În 1938, lucrarea ajunsese în colecţia lui Eugen Iliescu-Cândeşti (1893-1953), fiul moşierului, om politic de dreapta şi şef de cuib legionar. În acelaşi an (1938), în perioada 12-30 iunie, tabloul a participat la „Expoziția Centenarului Pictorului Nicolae Grigorescu, sub înaltul patronaj al M.S. Regele Carol II”. Eugen Iliescu-Cândeşti a avut un sfârşit tragic, fiind expropiat, încarcerat şi ucis de către autorităţile comuniste, la Gherla, în 1953. Văduva sa, Madeleine Iliescu, a fugit în Franţa, luând cu ea şi doi “Grigoreşti". Unul dintre aceştia era "Colombină în verde", pe care a vândut-o unui cuplu de francezi din localitatea Carcassonne, de lângă Montpelier, în sudul Franţei.

 

Actualii proprietari au scos la licitaţie lucrarea, la Artmark, pe 21 martie, nu înainte însă de a solicita expertiza specialiștilor de la această casă şi de la Muzeul Județean de Artă Prahova, a cărui secție este Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu din Câmpina. "Colombina în verde" (ulei pe pânză, 60 x 41 cm) a fost autentificată şi evaluată la 300.000 euro, rivalizând cu cele mai importante opere grigoresciene puse în vânzare în piața de artă românească și europeană. Şi totuşi, preţul de adjudecare a fost de doar 142.000 euro. Cum spuneam, notorietatea lucrării a luat-o înaintea sincronizării preţului cu valoarea. Abia la următoarea licitaţie “Colombina în verde” se va apropia de nivelul estimării. Poate chiar îl va depăşi.

 

Sursă: FINANŢIŞTII

Afisari: 1822
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter