Se încarcă pagina ...

Cu tristete despre "Eterna si fascinanta Românie"

Data publicarii: 26.07.2014 00:22:00

AÈ™a cum am dat de înÈ›eles, mai mult sau mai puÈ›in transparent, pe parcursul lunilor mai-iunie-iulie, am suferit două intervenÈ›ii chirurgicale la Spitalul Bagdasar-Arseni. Internarea mea a avut loc a doua zi după deschiderea primului târg internaÈ›ional de artă din România, ART SAFARI, iniÈ›iativă impresionantă, cel puÈ›in sub aspect cantitativ, a AsociaÈ›iei ComercianÈ›ilor de Artă din România (ACOAR). Din motive lesne de înÈ›eles, nu am putut semnala, la momentul potrivit, anvergura È™i particularităÈ›ile acestei iniÈ›iative, deÈ™i aÈ™ fi avut determinări speciale s-o fac, unele chiar personale. O fac acum, cu întârziere, pentru a scăpa de sentimentul stânjenitor al unei datorii neachitate…

 

 

Ceea ce vreau să semnalez È™i să subliniez, de fapt, este în primul rând un lucru omis, voluntar sau involuntar (mie mi s-a părut voluntar), de mass-media È™i anume faptul că cea mai spectaculoasă prezenÈ›ă la târg a fost standul hotelului-galerie Sarroglia. Standul cuprindea 16 lucrări de mari dimensiuni în oÈ›el masiv, totalizând aproape 5 tone de metal, lucrări aparÈ›inând unui singur artist: Adrian Costea. Nicio televiziune n-a transmis măcar un cadru de la acest stand, deÈ™i era de departe cel mai spectaculos, măcar sub aspectul numărului È™i al dimensiunilor exponatelor. E greu de crezut că nu poÈ›i observa singura catedrală dintr-un cartier de locuinÈ›e fără etaj…

 

Al doilea motiv pentru care acest târg a fost important pentru mine este legat de primul motiv: în ziua deschiderii mi-am lansat o carte (o monografie) care-l avea ca subiect chiar pe autorul lucrărilor. Monografia, intitulată „Adrian Costea – cronica unei morÈ›i eÈ™uate”, a fost semnalată, în ziarul Bursa, de Marius TiÈ›a, motiv pentru care-i mulÈ›umesc călduros…

 

Ziceam că a doua zi m-am internat la Spitalul Bagdasar-Arseni. Cum era È™i firesc, am luat câteva cărÈ›i cu mine pentru a le oferi, cu autograf, cui mi se va părea că e cazul. Precizez, nu întâmplător, că una i-am dăruit-o doctoriÈ›ei Narcisa Bucur, unul dintre medicii echipei care m-a operat. Mi-a mulÈ›umit frumos, s-a uitat lung la titlu („Adrian Costea – cronica unei morÈ›i eÈ™uate”) È™i m-a întrebat:

         - E vorba de Costea, cel cu „Eterna È™i fascinanta Românie”?

         - Da - i-am răspuns -  , îl cunoaÈ™teÈ›i?

        - Nu, dar am cumpărat cartea. Este excepÈ›ională.  

        - Dar nu È™tiaÈ›i de scandalul cu Bancorex? 

        - Ba da, dar când am văzut cartea mi-am zis că nu mă mai interesează ce rău a făcut acest om, de vreme ce a putut să lase în urmă o asemenea mărturie despre È›ara sa.

Mă simt dator faÈ›ă de doctoriÈ›a Bucur È™i faÈ›ă de cei care, asemenea ei, au simÈ›it, indiferent de scandalul iscat în jurul lui Adrian Costea, încărcătura de dragoste È™i tandreÈ›e a unui artist către È›ara sa, să repet lucruri pe care le-am mai scris despre această carte. Mai ales acum, când o puzderie de persoane È™i instituÈ›ii media îÈ™i asumă rolul de descoperitori ai României profunde, iar prinÈ›ul Charles a devenit „ambasadorul” imaginii României în afară (nu chiar a întregii Românii, ci doar a acelei părÈ›i care-l interesează, respectiv Transilvania).

Dar toate acestea sunt frânturi, cioburi dintr-o oglindă spartă. Redescoperirea È™i expunerea României în forma ei panoramică i-a aparÈ›inut lui Adrian Costea, în 1996, prin „Eterna È™i fascinanta Românie”. Această carte monumentală reprezintă cea mai complexă şi mai frumoasă prezentare de până acum a României, precum È™i cea mai dezinteresată È™i mai costisitoare declaraÈ›ie de dragoste pe care a făcut-o vreodată, cineva, È›ării sale.

 

Iată câteva detalii tehnice despre istoricul È™i necunoscutele acestei cărÈ›i, despre care s-au scris sute de „cearşafuri” de texte de ziar. S-a scris însă despre calitatea îndoielnică a volumului, despre faptul că ar fi fost un pretext de a devaliza Bancorexul, despre faptul că s-ar fi tipărit doar câteva mii de exemplare sau că chiar nu ar fi fost tipărită. Nimic, dar absolut nimic din toate acestea nu e adevărat, iar majoritatea celor care au scris nici măcar nu au văzut cartea. 

·       A fost editată de Grupul Saintonge Editions, Paris, 1997 (grupul aparÈ›inea lui Adrian Costea)

·       S-a tipărit în Spania. Hârtia (600 tone), a fost transportată din Austria în Spania cu 30 de TIR-uri

·       Greutate/exemplar: 4,7 kg

·       Cartea nu a fost destinată comercializării, ci elitei politice a lumii, cea care conta în acel moment pentru relaţiile României. A fost tipărită într-un tiraj de peste 100.000 ecemplare, dintre care:

                - 45.000 de exemplare au ajuns la toate structurile puterii federale din SUA, ca şi la guvernatorii, instituţiile şi personalităţile publice din toate statele SUA;

                - 12.000 de exemplare la instituţiile importante din România;

                - 4.000 de exemplare la personalităţi publice din România (dintre acestea, una singură a trimis o scrisoare de mulţumire autorului: patriarhul Teoctist);

                - 1.500 de exemplare la ambasadele din România.

·       Cartea a fost tipărită în 8 limbi: română, franceză, engleză, spaniolă, italiană, arabă, japoneză şi germană.

·       Fiecare carte era pusă într-o supracopertă-casetă, învelită în pânză de in roşie, cu numele României în relief, în foiţă de aur, totul fiind introdus apoi într-o altă cutie, cu pereţi dubli.

·       Pachetul, în greutate totală de 7,7 kg, era însoţit de o scrisoare personalizată şi semnată de Adrian Costea, pentru fiecare destinatar în parte. Costurile de transport ale fiecărui pachet erau între 200-400 de dolari.

·       Toate fotografiile au fost făcute de Adrian Costea (există, pe lângă cele aproape 600 de fotografii din carte, şi o arhivă de 44.000 de negative Kodak), pe parcursul a 80.000 de kilometri parcurşi prin ţară, în perioada 1992-1996.

·       Costurile de tipărire, care s-au ridicat la 13 milioane de dolari, au fost suportate de Adrian Costea, cu excepţia a 4,7 milioane dolari (nu 5,7 milioane, cum continuă să se repete!), proveniţi de la Bancorex şi reprezentând  contravaloarea publicităţii cumpărate. A fost o campanie imensă, costisitoare şi foarte precis targetată, de promovare a României... Şi totuşi, în spaţiul public din România nu se ştie aproape nimic despre substanţa acestei cărţi.

 

„Eterna È™i fascinanta Românie” urma să fie trimisă în 144 de È›ări. Scandalul Costea, izbucnit în 1999, a întrerupt circulaţia în lume a acestei cărţi monumentale. A fost trimisă, totuşi, în 64 de state.

_______________________________________________ 

 

 MIRON MANEGA

 

  •  Scriitor, jurnalist, poet
  • PreÈ™edinte al departamentului Presa PieÈ›ei de Artă, al ACOAR (AsociaÈ›ia ComercianÈ›ilor de Opere de Artă din România)
  • Membru consultant al AEEAR (AsociaÈ›ia ExperÈ›ilor È™i Evaluatorilor de Artă din România)
  • Critic È™i analist al pieÈ›ei internaÈ›ionale de artă
  • Fondator È™i coordonator al platformei culturale   www.certitudinea.ro
  • Director editorial al publicaÈ›iei CERTITUDINEA
     _______________________________________________
     
    Vezi È™i „APROAPE TOTUL DESPRE SCULPTORUL ADRIAN COSTEA”

_______________________________________________

 

 

Afisari: 1844
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Iofciu Ion (Jul, Sat 26, 2014 / 01:09)
Efortul depus a fost colosal,insa din pacate ancheta parchetului a blocat "impactul" international al cartii!
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircia Chelaru, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter