Se încarcă pagina ...

DIMITRIE BEREA: cunoscut în Europa, renumit în SUA, ignorat în România

Data publicarii: 10.03.2017 16:19:00

 

Afirmația din titlu nu trebuie luată stricto sensu, ci doar ca o accentuare a faptului că pictorul român Dimitrie Berea nu este onorat pe măsura notorietății sale internaționale. Cota lui din România este relativ medie, iar biografia spectaculoasă este aproape necunoscută. Aceasta și din cauză că, plecând din țară la începutul perioadei staliniste, a fost ocultat de responsabilii culturali ai vremii și vremurilor care au urmat.

 

S-a născut pe 2 noiembrie 1908, în Bacău. Tatăl său a fost avocat și politician, iar mama, artist plastic, cu studii în Franța. George Bacovia i-a fost profesor în timp ce a studiat la Liceul Ferdinand I, din orașul natal. După liceu, la vârsta de 19 ani, se înscrie la Facultatea de Arhitectură și Arte din București. În anii petrecuți în capitala României, fondează Academia de artă non-conformistă și progresistă, numită „Ileana”. Datorită burselor de studiu, dar și a comenzilor primite de la diverși colecționari, călătorește și locuiește în Italia, la Roma, unde studiază la Academia Regală de Arte Frumoase, apoi în Elveția, Franța și Statele Unite. În Franța îi cunoaște pe Bonnard, Vuillard, Matisse, devenind singurul artist român care a expus împreună cu Picasso și Matisse.

 

Revine pentru scurt timp în România, în anul 1943, devenind director și curator al Muzeului Th. Aman din București. Este adeptul mișcării politice de dreapta, fapt ce-l obligă să părăsească țara în 1946. Pleacă la Paris unde devine profesor al Școlii de artă din Paris, primind cetățenia franceză în 1950.

 

Primește comenzi de portrete și peisaje, de la casele regale ale Europei, de la șefi de stat și de la vedetele din Hollywood. Pleacă în SUA, ajungând să picteze pentru Casa Albă. A rămas celebru un scurt dialog dintre prima Doamna Nancy, soția președintelui Reagan, care l-a angajat să-i faca portretul, și când la un moment dat distinsa doamnă, care-i poza în curte, își anunță dorința de a intra în casă, deoarece s-a făcut frig și ar putea răci, Berea îi răspunde prompt: „O răceală e de scurtă durată, arta este eternă”

 

Se stabilește în SUA la New York, unde o cunoaște pe prințesa Alice Gurielli, nepoata ultimului rege al Georgiei. După o prietenie de 5 ani, se căsătoresc în 1972. Din păcate, artistul moare după trei ani, în 1975.

 

Soția sa face o donație substanțială orașului Berea din statul Kentuky, unde artistul român pictase mai multe tablouri pe care le oferise Colegiului din oraș. Coincidența numelui orașului cu numele pictorului, o fac pe prințesă să investească în acest orășel, fondând astfel o galerie cu cea mai mare colecție din lume a pictorului român. În 2003, în acest oraș s-a construit și inaugurat o galerie – muzeu cu numele: Dimitrie Berea Gallery – Berea College, care adăpostește Galeria Dimitire Berea, un centru de artă cu o expoziție permanentă unde sunt expuse lucrările pictorului român, săli pentru expoziții temporare și o Sală Româneasca, în care sunt expuse obiecte românești, multe provenite din locuința pictorului, precum și documentare referitoare la viața personală și cariera lui Dimitrie Berea.

 


Muzeul din Bacău deține două lucrări ale pictorului și această fotografie a sa, donată de el Liceului “Ferdinand”, în 1967

 

Iată cum un pictor român, uitat în țară, este celebru și prețuit în lumea occidentală.

Tablourile artistului român fac parte în prezent din 473 de colecții private și regale, dintre care le amintim pe cele ale lui Sir Winston Churchill, Ducele si Ducesa de Windsor, Sir Lawrence Olivier, Bette Davis, Henry Ford II, Katherine Hepburn, Conrad Hilton, Regele Carl al Danemarcii, Regina Elizabeta a II-a a Angliei si Salvador Dali.

 

 

Dimitrie BEREA (1908 – 1975)

 

1908- 2 noiembrie, la Bacău se naşte Dimitrie Berea. Mama – pictoriţă; tatăl – judecător.

 

1927-1932- student la Academia de Arhitectură din Bucureşti

 

1930-Împreună cu Theodorescu-Sion, pe atunci profesorul său, fondează la Bucureşti una din primele academii avangardiste de pictură – “Ileana”

 

1932- expune la expoziţia anuală de la Academia de Arhitectură şi este admis cu trei desene la Salonul Oficial de desen şi gravură-Pavilionul Artelor şos. Kiseleff

 

1934- premiul Salonului Oficial din Bucureşti (unde picturile sale au fost expuse regulat, din 1928), pentru portretul d-rei L.S. (Lizeta Şoarec). Lucrarea a fost achiziţionată pentru Pinacoteca Municipală
Expoziţie personală la Sălile Dalles, Bucureşti

 

1936 – expoziţii personale la galeriile Lăpuşneanu din Iaşi, capitala culturală a Moldovei şi galeriile Casinoului din Constanţa, inaugurat de Regina Maria a României.

 

1937 – Pleacă la Roma, cu o bursă specială a Guvernului Italian. Studii la Academia Regală de Belle Arte.

 

1938 – Expoziţie la Academia Română din Roma.

 

1939 – Întâlnire decisivă cu Marie Fontaine-Desjardins, directorul Muzeului impresioniştilor ; îi dedică prima expoziţie de după război, la galeriile Allard din Paris. Prin ea, i-a cunoscut pe Matisse, Van Dongen, Andre Lothe şi mai ales pe Bonnard, pe care-l consideră maestrul său.

 

1940 – Expoziţie la Roma şi la Galeria de Belle Arte, inaugurată de regele Vittorio Emmanuelle III.

 

1941- expoziţie la Milano, la Galeria del Duomo, deschisă de Ministerul Artelor Frumoase.

 

1942- Primeşte o diplomă de la Academia Regală de Arte Frumoase din Roma. Expoziţie personală importantă la Roma, la Palazzo Lancellotto, deschisă de ministrul Educaţiei Naţionale.

 

1943 – Revine la Bucureşti, spre a candida la postul de curator al Muzeului Th.Aman

 

1943 – expoziţie la Căminului Artei- Galeriile Kretzulescu calea Victoriei 45 24 ianuarie-14 februarie

 

1946 – revine la Paris pentru expoziţia dedicată Mariei Fontaine Desjardins, la galeriile Allard.

 

1947 – expoziţii la Atheneul din Geneva şi la Chicago Haller, Zurich. Întâlnire cu Leon Paul Farguews, Lucien Fabre, Alain Bedel şi Gerard Bauer, căruia artistul îi face portrete binecunoscute.

 

1948 – expune lucrări la Galerie Bernheim-Jeune, portretul lui Leon-Paul Fargues- „Visages de Paris”, la Galerie Lanmark -„Montmartre Landscapes” şi la Galeria Artelor Frumoase din Geneva.

 

1949-Altă expoziţie la Bernheim-Jeune, Paris, unde Andre Warnod prezintă cartea sa despre Dimitrie Berea.

 

1950 – expune portrete la Herve’s, Butte de Montmartre; Roland Dorgeles vorbeşte despre Dimitrie Berea ca despre unul din cei mai importanţi portretişti ai timpului, alături de Kisling şi Van Dongen. Expoziţie la galeriile Andre Weil, Paris.

 

1951- expoziţii la M.M.J.H. Bernheim-Jeune, Paris şi la galeria Cavalino din Veneţia, numită mai târziu Manifestul Veneţian. Va apare şi o carte cu acelaşi titlu, prefaţată de Maximilien Gauthier. La expoziţia „Peisaje veneţiene”, artistul prezintă lucrări şi semnează prima ediţie a Manifestului Veneţian.

 

1952 – expoziţie la „Circolo de las Bellas Artes”, Madrid. Altă expoziţie la Galerias Layetanas, Barcelona, unde „Manifestul Veneţian”, tradus în catalană, este discutat cu ardoare şi violenţă la cenaclul Los Trascaccios. La galeria Bernheim-Jenue, expoziţia ”Bonnard, Vuillard, Berea” îi permite să-şi vadă lucrările expuse alături de ale celorlalţi maeştri.

 

1953 – invitat de Guvernul britanic, Dimitrie Berea expune pânze inspirate de Londra, decorate cu ocazia Încoronării reginei Elisabeta a II-a- pentru Tooth& Son, Londra.

 

1954 – expoziţie la O’Hanna Gallery, Londra – cu titlul „Visions de France et d Angleterre” vernisată de ducesa de Kent. Berea întâlneşte pe Winston Churchill în Downing St.10 şi un grup de politicieni ce au oferit Premierului o lucrare pentru a 80-a aniversare.Expune la Casino Gallery, Vichy şi la Edinburgh Festival, Whystock/& Reid’s.

 

1955 – expoziţii la Museul din Moulins şi la Cannes, la Galeria 65, alături de Henry Matisse şi Pablo Picasso

 

1956- expune la M.M.J.H. Bernheim -Jeune Paris ca parte a expoziţiei „Omagiu lui Bonnard” şi la Galerie de Remparts Rohr Volmar, expoziţii la Veneţia şi Paris.

 

1957 – „Vernisaj în jurul unui portret”, la Hanna Becker von Rath’s Kunstkbinet, Frankfurt am Main, precedată de o lectură a artistului însuşi „Arta confruntată cu abstractul şi cu fenomenul creativ” („Art confronted by the abstract and the creative phenomenon”).

 

1958- întâlneşte pe Pablo Picasso la Cannes. Expune la Galerie du Beller -”Dimitrie Berea în lumea lui Picasso”( „Berea in the land of Picasso”) – cu o lectură despre paşii greşiţi în artă. Primeşte,din partea unui juriu de personalităţi şi critici, marele premiul la „Salon du Portrait”

 

1959 – decoratorul Chaurand prezintă la Cannes, pânzele lui Berea pe tema „Opera de artă expusă în condiţii propice creează atmosferă” („The work of art in its proper setting, crates atmosphere and climate.”).

 

1960 – lucrări recente expuse la Domenico’s, Cannes.”O sută de picturi de Dimitrie Berea” la MMJH Bernheim-Jeune, expoziţie marcată de o cărţulie comemorativă însoţită de o reproducere în facsimil a unei „Profesiuni de credinţă”, scrise de artist. Întâlnire oficială cu prinţul şi prinţesa de Monaco, la Berna.

 

1961 – invitat să expună la Monte – Carlo, la galeria Rauch. Primeşte marele premiu Hors concours, la Salonul Internaţional al Artei Moderne de la Paris. Expoziţie la galeria Acquavella, New York.

 

1963 – dublă expoziţie la Paris şi Londra. Lucrări recente, şapte picturi din ciclul „Londra în timpul încoronării”- darul lui Dimitrie Berea pentru „naţiunea engleză”, sunt expuse la Guildhall.

 

1964 – inaugurarea picturii sale murale “Omagiu Parisului.”- triptic prezentând simbolurile monumentale ale Expoziţiei Universale de la Paris – turnul Eiffel, podul Alexandru III şi Grand Palais- la Club of the Top of the Fair, New York.

 

1965- expoziţie la DeYoung Museum, San Francisco

 

1966 – expoziţie la Gilbert Gallery, San Francsco

 

1967 – expoziţie la Palm Beach Gallery

 

1973 – expoziţie La Poinciana Gallery, Palm Beach şi Service Culturel Ambassade de France de la New York. Expoziţie majoră la Eric Galeries, New York.

 

1975 – moare de cancer, la Paris.

 

1990 – retrospectivă – Berea collection – la Philips Fine Art Auctioneers, New York.

 

1991- mare retrospectivă la Musee de Villefranche, Franţa. Selecţie de lucrări (1941-1970) expuse la Ergane Gallery, New York.

 

2002-2003 Muzeul Dimitrie Berea in SUA pe baza donatiei sotiei

 

2009 – Expozitia “Necunoscutul DIMITRIE BEREA” organizata la Muzeul Municipiului Bucuresti de Societatea Colectionarilor de Arta din Romania.

 

Surse: Cunoastelumea.ro, Rostirea.ro

Afisari: 1277
Țigancă din București, 1934
Arlene Dahl, Beverly Hills,1967
Frumoasa fată cu părul negru și ochi albaștri, 1956
Cannes, 1962
Nori peste Monte Carlo, 1962
Regele Gustav al Suediei, 1971
Lady Baldfour, 1956
Michelle Morgan la Paris
Mircea Eliade, 1958
Miss Israel, 1968
Nud, 1958
Autoportret, Londra, 1952
Palatul Roșu din Veneția, 1973
Portret de femeie
Gerard Boer, 1948
Paul Louis Weiller, 1970
Plajă pe Coasta de Azur, 1970
Autor: Mădălina Corina Diaconu
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter