Se încarcă pagina ...

Exclusivitatea lui Adrian Costea în raport cu Brâncuşi

Data publicarii: 21.04.2012 12:29:00

  

   Atelierul lui Brâncuşi de la Paris şi atelierul lui Adrian Costea din Bucureşti

 

Creaţia lui Adrian Costea, rezultat al unor ani de căutări, s-a cristalizat în timp printr-un amplu ansamblu de diverse configurări spaţiale.
Pregătitoare, mari desene „variat haşurate" se constituie într-o sugestie a structurii materialelor ce se vor folosi şi stafează edificator, interiorului atelierului.
Compoziţiile aluziv abstracte, lucrate, spre finalul creaţiei, manual, migălos polisate, sunt expresia îmbinării perfecte a materialelor de cele mai multe ori diferite; o continuă preocupare pentru sinteze subliniate este evidentă. Elansate pe înălţime sau pe diagonale, supradimensionate, lucrări pereche se deosebesc prin gama cromatică aplicată fiecărei structuri, astfel încât privitorul întâlneşte – părelnic la prima vedere - o nouă operă, conceptual ea rămânând, de fapt, aceeaşi: Eppur si muove...

 

   

“JACCUSE! - E ZOLA… MOI AUSSI! ... A. COSTEA”, instalaţie, artă brută, 2005, Franţa, colecţia Jean Veil (în imagine)/ "A la recherche du temps perrdu", sculptură în oţel, Bucureşti, Hotel Sarroglia, 2011

 

Reconstituind mental atelierul lui Constantin Brâncuşi de la Centrul Pompidou - în căutare de repere - am decelat în acea grupare densă de sculpturi ale lui Adrian Costea o singură posibilă „revendicare” a unei ipotetice ascendenţe: aceea a meşteşugului îndelung sublimat, devenit la Brâncuşi însăşi perfecţiunea polisării metalului, pietrei sau lemnului prin care se constituie, seducător, opera; în cazul creaţiei lui Adrian Costea, conceptul, familia de forme şi realizarea lor spaţială devin originale şi îi aparţin în exclusivitate acestuia din urmă.

 

În timp ce la Brâncuşi ideea de elansare, de zbor, de rotire, de mişcare în spaţiu este mereu indusă, la Adrian Costea totul este aparent static, privitorul fiind acela care înscrie 360 de grade în jurul operei, ce se lasă astfel privită, explorată, descoperită, admirată.
Lucrările artistului surprind prin modul inedit de a exprima stări de spirit, gânduri, angoase şi, nu de puţine ori, sentimente şi trăiri puternice: dramele interioare trăite de către artist şi poate de către mulţi dintre privitori. De aceea, poate, arta lui Adrian Costea induce sentimente sau trăiri puternice, profund emoţionante, copleşitoare.

Bucureşti, aprilie 2012-04-12 

FLORICA CRUCERU, critic de artă/ DANA POSTOLACHE, restaurator-expert pictură/lemn
 

Vezi și „APROAPE TOTUL DESPRE SCULPTORUL ADRIAN COSTEA”

Afisari: 1211
Autor: RODICA CRUCERU/ DANA POSTOLACHE
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: ioana... (Apr, Sat 21, 2012 / 14:16)
raportări exclusive...


între grosier şi sublim distanţa e o...artă...

vă mulţumesc!
Alte articole | Arhiva
 
Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter