Se încarcă pagina ...

"Fabrica de pensule", o avangardă românească a pieţei de artă

Data publicarii: 03.07.2012 14:30:00

Am semnalat, în treacăt, în urmă cu vreo două luni, existenţa, la Cluj, a unui proiect de artă contemporană intitulat „Fabrica de pensule”. Proiectul, iniţiat în 2009 de un grup de artişti din spaţiul transilvănean al artelor vizuale, este unic în România şi constă în reconvertirea unui spaţiu mort, abandonat de autorităţi şi de proprietari, într-o arenă vie a artei contemporane. Fosta fabrică de pensule din Cluj (preluată, după 1990, de SC Perom SA), care îşi închisese porţile încă din 2000, din lipsă de cerere, şi le-a deschis în 2009 prin acest proiect.

 

Centrul concentrează, pe o suprafaţă de peste 2.500 de metri pătraţi, un număr de 40 de artişti contemporani, 5 galerii de artă contemporană, 10 organizaţii culturale și două săli de spectacol. În perioada 2009-2011 au avut loc, la “Fabrica de Pensule”, peste 40 de spectacole, 50 de expoziții, 30 de ateliere, 10 festivaluri și 15 dezbateri. Proiectul nu este doar un spaţiu de expunere a unor lucrări plastice de artă contemporană, ci un teritoriu cultural dinamic, interactiv, în care publicul este coparticipant la diversele forme de arte vizuale. Sensul tuturor acestor activităţi este familiarizarea populaţiei cu conceptul de artă contemporană şi cu mişcarea pieţei în această direcţie, foarte circulată în Europa şi în lume.

 

 

În Bucureşti nu există nici concurenţă, nici rezonanţă la acest proiect. Muzeul Naţional de Artă Contemporană de la Palatul Parlamentului (deschis în 2001, cu sprijinul lui Adrian Năstase) n-are nimic care să-l încadreze în vreo mişcare de sincronizare cu tendinţele europene: este denumirea unei instituţii cu expoziţii care trebuie bifate şi atât. Ca o comparaţie statistică, în perioada 2009-2011, la MNAC au avut loc 55 de evenimente, în timp ce la “Fabrica de pensule”, în acelaşi interval, s-au desfăşurat în total 105 evenimente.

 

Arta contemporană propriu-zisă (adică în termenii în care aceasta este înţeleasă la Londra, Paris sau New York) este reprezentată, în Bucureşti, doar de un proiect solitar care-i aparţine sculptorului Adrian Costea şi care este găzduit de Hotelul Sarroglia. Este însă puţin probabil ca acest concept (care se numeşte Hotel-galerie) să-şi găsească public, atâta timp cât nici patronii nu-l înţeleg, nici strategia de marketing nu există. Conceptul funcţionează doar ca o promisiune, prin expunerea a patru lucrări de excepţie (sculpturi în oţel) aparţinând lui Adrian Costea… 

 

 

Lucrările lui Adrian Costea de la Hotel Sarroglia

 

Revenind la “Fabrica de pensule”, aceasta reflectă un fenomen care ţine mai degrabă de sociologia culturii decât de piaţa de artă, pornind de la observaţia că distanţa culturală dintre zonele de emergenţă diferă de distanţa geografică. Astfel, deşi între Bucureşti şi Paris sunt mai mulţi kilometri decât între Timişoara şi Paris, de pildă, distanţa culturală este în realitate (sau a fost, până acum) mult mai mică între Bucureşti şi Paris. Iar victoriile care contează - observa Mircea Eliade în perioada interbelică - sunt în Bucureşti, nu la Cluj, Timişoara, Craiova sau Iaşi, pentru că aici lupta este pe viaţă şi pe moarte, indiferent de domeniul de afirmare. O luptă mizerabilă, aproape stradală, în care fiecare adversar pune piedica celuilat, pentru a nu i se ocupa locul câştigat în acelaşi tip de luptă. Deci talentul, valoarea, competenţa de orice fel, trebuiau susţinute de o vitalitate pe măsură, altfel nu reuşeai.

 

 

 

Ei, bine, situaţia s-a schimbat, căci în Bucureşti toate locurile sunt acum ocupate şi blocate şi nu mai este loc de luptă. Mai grav e că nici mentalitatea de luptă nu mai există, ştiind că locurile sunt ocupate.
În aceste condiţii, artiştii clujeni s-au gândit să folosească avantajele distanţei geografice, creînd un alt centru de emergenţă: “Fabrica de pensule”. Acest concept are, în raport cu toate celelte forme specifice de manifestare, dar şi prin rezonanţa internaţională, anvergura unei veritabile avangarde a pieţei de artă din România.
(Sursă FINANŢIŞTII).


 

Extrase de pe site-ul FABRICII DE PENSULE

Proiectul Fabrica de Pensule a început să se contureze la începutul anului 2009, ca o inițiativă de a coagula ideile, evenimentele și proiectele mai multor organizații culturale, galerii, manageri culturali și artiști independenți din Cluj, și ca o rezolvare a problemei spațiilor de expunere și producție artistică din acel moment. 

Fabrica de Pensule este primul proiect colectiv de asemenea amploare din mediul cultural românesc și totodată unul dintre cele mai relevante exemple de conversie a unei clădiri industriale într-un spațiu cultural independent.

 

 

Fabrica de Pensule este constituită ca federație și este o organizație neguvernamentală și non-profit. Scopul federaţiei este acela de a susţine, promova şi dezvolta creaţia şi difuzarea culturii şi de a consolida sectorul cultural. 

 

Fabrica de Pensule își propune să ofere comunității un program cultural unitar; să funcționeze ca un spaţiu de dezbatere a temelor relevante pentru societatea românească şi pentru oraş; să se implice în proiectele strategice ale oraşului şi în (re)formularea de politici publice; să fie un loc de referinţă pentru oraş (brand).

 

Obiectivele federației sunt:


• să contribuie la consolidarea comunităţii artistice;
• să faciliteze accesul artiştilor şi operatorilor culturali la spaţii de creaţie şi difuzare a culturii;
• să încurajeze cooperarea între actorii culturali independenţi: artişti, organizaţii culturale, galerii, studiouri de creaţie etc;
• să susţină şi să promoveze creaţia artistică;
• să faciliteze accesul publicului larg şi a publicului specializat la cultură;
• să sprijine îmbunătăţirea cadrului legal, normativ şi a bunelor practici aplicabile sectorului cultural, nonprofit şi a ariei de intersecţie dintre cultură şi alte domenii de activitate;
• să susţină dezvoltarea profesională a creatorilor şi operatorilor culturali;
• să promoveze educaţia artistică şi dezvoltarea publicului;
• să vină în sprijinul comunității locale organizând ateliere cu copii, cursuri deschise.

 

 

Fabrica de Pensule oferă mai multe tipuri de produse culturale prin inițiative proprii dar și prin activitățile membrilor: spectacole de teatru, dans, ateliere destinate comunității, festivaluri de artă performativă, dezbateri publice, expoziții de artă și alte evenimente cum ar fi: proiecții de filme, muzică, etc.

_______________________________________________ 

 

 MIRON MANEGA

 

  •  Scriitor, jurnalist, poet
  • Președinte al departamentului Presa Pieței de Artă, al ACOAR (Asociația Comercianților de Opere de Artă din România)
  • Membru consultant al AEEAR (Asociația Experților și Evaluatorilor de Artă din România)
  • Critic și analist al pieței internaționale de artă
  • Fondator și coordonator al platformei culturale   www.certitudinea.ro
  • Director editorial al publicației CERTITUDINEA
     _______________________________________________
     
    Vezi și „APROAPE TOTUL DESPRE SCULPTORUL ADRIAN COSTEA”
Afisari: 1992
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: CJ (Jul, Tue 03, 2012 / 18:48)
fab r ica de p e n s u l e e un proiect "strainez" initiat de agenti de influenta "strainezi".stiti ce fac la c luj? eu nu cred. va recomanda sa va interesati mai bine cine-s oamenii din spate.
Nume: ioana... (Jul, Sat 07, 2012 / 15:38)
""Fabrica de pensule"..."?...intr-adevăr, un articol reusit!...o adevărată invitatie la a căuta...Culoarea...:)
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircia Chelaru, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter