Ieşind întrucâtva din „coloana” licitaţiilor obişnuite, prima licitaţie de primăvară a Casei Goldart mizează pe o identitate aparte, prin accentul pe care-l pune de această dată pe lucrările executate pe suport de hârtie sau imprimate. „Oeuvres sur papier” este un concept mobil, generos, cuprinzător, dar şi exhaustiv, întrucât la capitolul „plastică”, dincolo de desene, grafică, uleiuri pe carton, sunt incluse şi uleiuri pe pânză, selectate pentru valoarea lor intrinsecă. Licitatia va avea loc la Biblioteca Centrala Universitara, Sala Galateca, duminica 14 martie, ora 11.00. Expozitia premergatoare licitatiei va fi deschisa in aceeasi sala vineri 12 si sambata 13 martie, intre orele 10.00-19.00.

Un fragment inedit al licitaţiei îl constituie fotografia contemporană. Prin modernitatea viziunii, grupul de artişti ale căror opere sunt prezente în expoziţie impun un limbaj coerent şi îndrăzneţ. Deşi din generaţii diferite, ei practică o „radiografie” inedită a realităţii, ţintind către „a face vizibile lipsa, golul şi ascunsul”. Numele lor sunt Teodor Graur (n.1953), Andrei Iliescu (n.1956), Aurel Miron Manea (n.1983), Mihnea Alexandru Ghilduş (n.1982), Ionuţ Staicu (n.1974) şi Alex Gâlmeanu (n.1978).

Mihnea Alexandru Ghilduş (n.1982) CAPÃT DE DRUM fotografie digitalã, exemplarul 1/3; artistul a studiat la Universitatea de Arte Bucureşti şi la Kunstakademie din Stuttgart; din 2008 este doctorand al UNA Bucureşti; în 2007 a fost finalist al concursului internaţional de design "Braun"; a participat la numeroase expoziţii, simpozioane şi workshopuri în Germania, România şi Africa de Sud; fotografiile sale au fost publicate în albume de artã şi reviste din Germania , 90 x 60,5 cm

Secţiunea „artă decorativă” (bijuterii, argintărie, ceramică-sticlă-porţelan, diverse) a fost „sacrificată” în favoarea unui consistent capitol de „carte”, pe care experţii Casei Goldart l-au structurat după cum urmează:
1) Dinastice – Antidinastice: cuprinzând atât istorii ale regalităţii, fotografii, cărţi poştale, reviste, cataloage etc, cât şi pamflete antidinastice;
2) Despre începuturile modernităţii noastre: înglobează titluri diverse privind letopiseţe, legiuiri, „scrisori”, scrieri bisericeşti, laice şi istorice, cu precădere din prima jumătate a sec. XIX.
3) Artă românească şi nu numai: este un capitol dominat de albume şi scrieri despre artă, în care o figură aparte o face setul de „saloane oficiale” din perioada interbelică.
4) România – Bucureşti: grupează titlurile referitoare la civilizaţia şi istoria ţării şi ale capitalei sale.
5) Clasicism, avangardă, modernism: reuneşte cărţi de literatură, reviste, cataloage, albume, etc. din opera unor Brauner, F. Aderca, Marcel Iancu, Maxy, Geo Bogza, Saşa Pană, Scarlat Calimachi, Oscar Wilde, Ion Minulescu, dar şi din clasici.
6) Manuscrise din opera lui V. Eftimiu, Ion Ţuculescu, Saşa Pană, etc. şi altele cu conţinut istoric reţin atenţia amatorilor la acest capitol.
7) Teatru – muzică: propune titluri din teatrul românesc şi discuri muzicale din perioada interbelică.
8) Bibliofilie: printre exemplarele acestui capitol se disting operele lui Mircia Dumitrescu închinate unor confraţi faimoşi din lumea artelor.
9) Varia şi alte foi: însumează lucrările neînregimentabile în alte secţiuni; aici pot fi achiziţionate de la reviste neconformiste şi ziare rare, la calendare liliputane.

Francisc Şirato (1877 - 1953) UN LAUREAT - GALA GALACTION tuş, creion şi tempera/hârtie, semnat dreapta jos; lucrarea a apãrut pe coperta revistei "Cronica" nr.17 din 7 iunie 1915 (vezi verso), 30,7 x 25,5 cm

Foarte consistent se prezintă şi capitolul „grafică”. Operele unor Nică Petre, Ion Popescu Gopo, Francisc Şirato, Radu Boureanu, Rodica Maniu, Tia Peltz, Iosif Steurer, Nicolae Grant, Theodor Aman, Camil Ressu, George Loewendal, Amedeo Preziosi, Aurel Jiquidi, Lucia Cosmescu, Constantin Artachino, Marcel Chirnoagă, Corneliu Michăilescu, Miliţa Petraşcu, Ştefan Dimitrescu, J.Al. Steriadi, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, George Apostu şi a altora, vor face, fără îndoială, deliciul cunoscătorilor.
Remarcabile sunt gravurile din ciclurile „Balcic” şi „Case ţărăneşti din România” ale gravorului elveţian Anton Kaindl, care a surprins imagini pitoreşti din ţară la cererea Casei Regale din România şi căruia, în ultimii ani, i-au fost consacrate expoziţii la Muzeul Satului şi Muzeul Cotroceni.
Excepţional se dovedeşte a fi lotul de lucrări provenind din colecţia d-nei Madi Dinu, conţinând operele unor avangardişti ca Filip Brunea Fox, Teddy Brauner, Victor Brauner, Aurel Jiquidi, Jules Perahim, etc.

Sorin Dumitrescu (n.1946) MAREA POSTURÃ aquaforte, aquatintha, semnat, datat (1975) dreapta jos ; exemplar numerotat 2/4 şi intitulat stânga jos, 133 x 82 cm (în cuvetã)

În sfârşit, secţiunea „pictură” reuneşte opere reprezentative pentru şcoala românească, oferind o selecţie pe cât de diversă, pe atât de ridicată calitativ. Amintim numele lui C.D. Stahi, Cecilia Cuţescu Storck, Ştefan Popescu, Spiru Chintilă, Eugen Ispir, Spiru Vergulescu, Constantin Artachino, Leon Al. Biju, Ludovic Bassarab, Rudolf Schweitzer Cumpăna, Magdalena Rădulescu, Ipolit Strâmbu, J.Al. Steriadi, Gh. Vânătoru, Eustaţiu Stoenescu, Arthur Verona şi Iosif Iser. În „Nudul” acestuia din urmă sunt reunite calităţi esenţiale ale artei maestrului: vigoarea şi monumentabilitatea motivului, orânduirea planurilor colorate, jocul contra – punctic al unor nuanţe pline de strălucire. Lucrarea, al carei pret este estimat la 95.000-100.000 lei, este reprodusă în catalogul Salonului Oficial din 1928, pe care colectionarii îl pot achiziţiona tot din aceasta licitaţie.