Se încarcă pagina ...

Moralitate şi cenzură. Despre scandalul primului film erotic care a rulat în Bucureşti (VIDEO)

Data publicarii: 15.02.2014 16:29:00

 

În 1933, un film cehoslovac provoca un imens scandal în lume. Marele ecran făcea cunoştinţă cu scenele de orgasm şi nuditate. Filmul a rulat şi în România şi a provocat înăsprirea cenzurii în cinematografie. Scandalul despre moralitate şi cenzură în cinematografia românească nu a început de la filmul „Nymphomaniac II”. Primul film erotic proiectat pe marile ecrane româneşti a adus şi primele interdicţii. Era 1933 când filmul cehoslovac „Extase'” a fost arătat publicului la cinematograful VOX din Bucureşti. Filmul aducea o premieră în cinematografia mondială. Era prima peliculă nepornografică în care apăreau scene de nuditate şi primul film în care era arătat un act sexual, camera surprinzând expresia facială a actriţei principale, Hedy Lamarr. 

Săptămânalul bucureştean „Hollywood”, condus de George Theodorescu, a prezentat mai mult decât elogios filmul regizorului Gustav Machatý. În articolul „«Extase», triumful adevăratului cinematograf”, cinefilii români puteau citi: „Intriga acestei realizări cinematografice în care moartea, sângele şi voluptatea brodează o bizară înlănţuire de imagini şi situaţii, ne este admirabil povestită de Machatý, a cărui tehnică egalează imaginaţia. Găsim în filmul «Extase» scene sublime, pur cinematografice, care merită să fie păstrate cu sfinţenie în viitoarea cinematecă a clasicilor ecranului”.

 

„Extase”, un „Nymphomaniac” al anilor ‘30

Iată cum prezenta publicaţia românească „Hollywood” filmul „Extase”: „Eva, o creatură divină, este fiica unui crescător de cai. Trăind în mijlocul întreprinderii părinteşti, fata a simţit – lucru firesc de altfel – deşteptându-se în ea o vremelnică şi nebunească sensualitate, aţâţată de spectacolul cotidian al animalelor. Măritată – nu din dragoste – Eva nu are decât un singur gând: să-şi recapete libertatea. Surprinsă pe când se îmbăia goală, de către un tânăr inginer din vecinătate, ea a fost urmărită cu asiduitate de acest om, căruia i s-a împotrivit cu turbare. Dar ea n-a putut rămâne totuşi neclintită în faţa acestui omagiu adus frumuseţii ei îmbietoare. Spontan, ea pleacă în căutarea tânărului ei adorator, pe care îl găseşte în cabana lui şi i se dă trup şi suflet. Între timp, soţul ei abandonat a pornit să-şi găsească soţia. Când a dat, în sfârşit, cu ochii de ea, a rugat-o, a implorat-o să reia viaţa comună, dar fără succes. În urma refuzului ei, el se sinucide chiar în hotelul unde îşi duceau viaţa cei doi amanţi. Triumful naturii!...Triumful iubirii adevărate!” 

 

"Bravo spectatori!"

Filmul nu a fost însă atât de lăudat şi de publicul bucureştean. La o săptămână de la premiera filmului, în acelaşi săptămânal, „Hollywood”, apărea articolul intitulat „Ruşine!...”. George Theodorescu îşi exprima indignarea faţă de primirea ostilă a peliculei „Extase”: „S-au găsit mulţi analfabeţi într-ale cinematografiei care s-au delarat nemulţumiţi – auziţi oameni! – şi, vociferând, au cerut să li se joace alt film, cu bandiţi! Bravo spectatori!”. Atentat la curăţia morală a tineretului Câteva săptămâni mai târziu, aceeaşi publicaţie titra pe prima pagină: “S-a decretat ruinarea spectacolului cinematografic din România. Reorganizarea comisiei de control şi cenzură a filmelor”. Obişnuit cu producţiile de război, de aventuri sau de comedie, Ministerului Instrucţiei, Culturelor şi Artelor i-a scăpat din vedere filmul “Extase”. Abia după proiecţia lui a apărut o lege care statua ce filme sunt “rele” şi care “bune” pentru spectatorii români. Între filmele rele erau incluse şi acele pelicule de cinema “care ar reprezenta scene de destrăbălare şi de viţii, care constituie un atentat la respectul curăţiei morale a tineretului şi a familiei”. Deşi criticii de film din toată lumea au primit bine filmul “Extase”, acesta fost interzis în mai multe ţări, între care şi Statele Unite ale Americii.

 

Actriţa principală, inventatoare de talie mondială

Hedy Lamarr, actriţa născută Viena care a jucat rolul principal în filmul „Extase”, este creditată drept co-inventatoare a unui spectru de difuzare a frecvenţelor radio, care bruia dirijarea torpilelor de război. Invenţia este socotită astăzi drept primul pas către tehnologia wireless. Viaţa actriţei Hedy Lamarr a fost mai spectaculoasă decât filmele în care a jucat, chiar dacă după „Extase” a fost adoptată de „Hollywood” şi a apărut în două filme alături de marele Clark Gable. A fost căsătorită de şase ori, primul soţ fiind un evreu care s-a îmbogăţit vânzând muniţie Germaniei naziste şi Italiei fasciste. Hedy Lamarr a fost acuzată de două ori de furt din magazine. Prima dată (în 1966) prada a fost un sandvici. A doua oară (în 1991) a trecut printr-un proces de furt de picături de ochi şi laxative. Şi-a căştigat notorietatea în rândul tinerilor de azi după ce a devenit, fără ştirea ei, imaginea produsului IT Corel Draw. Hedy Lamarr i-a dat în judecată, dar cei de la Corel au replicat că pe cutia produsului nu e o poză a actriţei, ci o imagine produsă în Corel. Ei îi aparţin celebrele cuvinte: „Orice fată poate fi fermecătoare. Tot ce trebuie să facă e să stea cuminte şi să pară proastă”. Hedy Lamarr a murit în 2000, la 85 de ani. Cenuşa ei a fost împrăştiată, conform propriei doleanţe, într-o pădure de lângă Viena.

 


Hedy Lamarr (Hedwig Eva Maria Kiesler... de ouilsonpapa

 

Sursă: Adevărul.ro

Afisari: 2700
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter