Se pare că insomnia este un concept care convine culturii, mai ales în formele care includ ideea de spectacol. Nenumărate activităţi pe care ne obişnuiserăm să le considerăm diurne au migrat masiv spre spaţiul generos al nopţii, transformându-se într-un veritabil fenomen. Spectacole de muzică, teatru şi film, recitaluri de poezie şi chiar expoziţii de artă plastică se îmbulzesc din ce în ce mai mult spre intervalul orar de după ora 22.00.

Seria „insomniilor” culturale a fost deschisă, în 1994, de un „import” publicitar care, timp de 10 ani, a fost singurul festival de noapte definit în sensul conceptului de faţă : „Noaptea devoratorilor de publicitate”. După 2005, „nopţile” culturale de tot felul au devenit un fenomen sau o modă: „Noaptea muzeelor”, „Noaptea lungă a filmelor scurte”, „Nopţi albe cu filme româneşti”, „Trei nopţi albe la Galeria Montage”, „Noaptea Teatrelor Deschise”, „Noaptea Institutelor Culturale” etc.

România s-a trezit târziu la... insomnie

La o privire superficială, aceste insomnii culturale par să aibă o anvergură inflaţionistă. În realitate, suntem la începutul manifestării lor, căci oamenii abia au prins gustul. Explicaţia „migrării” dinspre zi spre noapte este, în esenţă, foarte simplă: toate marile oraşe au o viaţă publică nocturnă dinamică şi complexă. România, tributară programului riguros din timpul comunismului (când la ora 10 seara se dădea stingerea), s-a trezit târziu la… insomnie. Multă vreme, viaţă de noapte a însemnat însă doar restaurantul, pe care nu şi-l puteau permite decât cei cu bani. Au apărut apoi cluburile şi, după 2000, celelalte activităţi care, având o mare priză la public, au generat altele şi altele. De remarcat că majoritatea activităţilor de noapte au o componentă artistică sau culturală majoră (muzică, teatru, film, coregrafie, artă plastică, literatură etc.). Şi ar mai fi de remarcat un aspect, care s-ar putea reduce la următoarea observaţie: cultura de noapte poate creşte profitul vânzărilor de crenvurşti şi răcoritoare, dar reciproca nu e valabilă.

15.000 de euro pentru o noapte de scurtmetraje

Evenimentul intitulat „Noaptea lungă a filmelor scurte” (19 iunie, la TNB) se află la a doua ediţie. Anul acesta, „insomnia cinefilă” s-a desfăşurat simultan în patru oraşe (Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara), reuşind să cumuleze 2.500 de spectatori plătitori (25 lei biletul). Iniţiativa evenimentului aparţine organizaţiei nonprofit Oricum şi Feeder.ro, „agenţie de ştiri alternative”, care au creat conceptul ShortsUp, având ca domeniu promovarea lunară a filmelor de scurtmetraj. Cheltuielile pentru „Noaptea lungă a filmelor scurte” au ajuns la aproape 15.000 de euro. „Publicul ce vine lună de lună la ShortsUP este format în principal din tineri din mediul urban, ce au între 20 şi 30 de ani“ - spune Răzvan Crişan, coordonatorul evenimente-lor ShortsUp. „De peste doi ani, de când organizăm evenimente lunare la scurtmetrajele pe care le proiectăm, au participat peste 50.000 de oameni şi, ceea ce este minunat, în ciuda situaţiei economice, numărul de spectatori a crescut, mai ales în ultima perioadă”.
Tot pe teritoriul cinematografiei se desfăşoară şi un alt eveniment, care vizează însă lungmetrajele de arhivă: „Nopţi albe cu filme româneşti”, organizat, la Cinema Patria, de Româniafilm, CNC şi Arhiva Naţională de Filme. Acest festival nocturn durează o lună (începând din 30 iunie), începe în fiecare zi la miezul nopţii şi însumează peste 60 de proiecţii, câte două pe noapte. Biletul de intrare costă 5 lei.

Poezie, jazz, muzee şi institute culturale

Un eveniment original a fost şi Maratonul de Poezie şi Jazz (ediţia a doua) organizat la Teatrul de Operetă Ion Dacian, în noaptea de 4 spre 5 iunie. Au recitat versuri 33 de poeţi din generaţii literare diferite (câte 10 minute fiecare), recitaluri „copertate” prin dialog muzical propus şi coordonat de maestrul Mircea Tiberian (pian) şi invitaţii săi. „Maratonul” s-a transmis în direct la Radio România Cultural, fiind cea mai lungă transmisie din istoria radioului (7 ore). Iniţiatorul şi coordonatorul proiectului a fost Dan Cipariu.
Un alt eveniment e Noaptea Institutelor Culturale, care a reunit, la ediţia de anul acesta (a patra), 13 centre şi institute culturale partenere din Bucureşti, care au oferit iubitorilor de cultură un program variat de filme (artistice, documentare, scurtmetraje), expoziţii (fotografie, video), lansări de carte, concerte în are liber, spectacole de teatru şi pantomimă, jocuri, concursuri, teste şi multe altele. Evenimentul a avut loc în noaptea de 25 spre 26 iunie şi a fost coordonat de Institutul Polonez (se face prin rotaţie).
În noaptea de 15 mai a avut loc cea de-a şasea ediţie a Nopţii Europene a Muzeelor. Acestea au fost deschise până la 3 dimineaţa, iar intrarea publicului a fost gratuită.

6.000 de euro pentru Noaptea Galeriilor

Există şi o „Noapte Albă a Galeriilor” (pe 11 iunie a fost organizată a patra ediţie), care a reunit galerii şi spaţii alternative sub semnul aceluiaşi eveniment: un circuit ludic, liber, prin 40 de locaţii dedicate expunerii şi promovării artei contemporane, în care s-au exprimat peste 140 de artişti. Programul din acest an al evenimentelor a oferit publicului concerte live, performance-uri, expoziţii, ateliere deschise şi spaţii alternative. Anul acesta s-au pus la dispoziţia publicului biciclete, pentru a parcurge turul nocturn al galeriilor. „Nu mă laud că am inventat roata - spune Suzana Dan, realizatorul evenimentului. Acest tip de eveniment există şi în alte ţări. Diferenţa dintre Noaptea Galeriilor din Bucureşti şi cea din Berlin, de exemplu, este că proiectul meu doreşte să promoveze arta contemporană şi tinerii artişti pentru marele public, în speranţa că pe viitor aceasta nu va mai fi percepută ca o rara avis, nici pentru ei, nici pentru piaţa de artă locală. În Berlin, rolul acestui tip de eveniment este preponderent comercial. La noi, galeriile de artă contemporană sunt destul de puţine, dar, lucru interesant, spaţiile alternative devin tot mai active. Ideea proiectului Noaptea Galeriilor este de a organiza un eveniment care să-i promoveze”. Plaja de vârstă a participanţilor a fost de 18-50 de ani, iar costurile s-au ridicat la aproximativ 6.000 de euro.

Abilitatea de a intui dorinţa publicului

Anul trecut a avut loc şi prima ediţie a „Teatrului de Noapte” (sau Noaptea Albă a Teatrelor) în care au putut fi vizionate gratuit, după ora 22.00, 15 reprezentaţii. Autorul conceptului este Paul Ţanicui, evenimentul fiind organizat de Primăria Capitalei şi Centrul de Proiecte Culturale ARCUB. Curator al acestui eveniment, dar şi al altuia intitulat „Nopţile albe ale Galeriei Montage”, a fost criticul de artă Denise Rădulescu. Referitor la neaşteptata „transhumanţă” nocturnă a evenimentelor culturale, aceasta ne-a dat următoa-rea explicaţie: „Noaptea exercită o fascinaţie aparte în orice domeniu, mai ales în artă. Este o experienţă cu totul specială să te plimbi la 2.00 noaptea printr-un muzeu şi, cu siguranţă, receptarea operelor de artă este diferită. Dar, pentru a crea o noapte albă este necesară abilitatea de a intui dorinţa publicului (care nu vine doar pentru că e gratuit), de a-l motiva să iasă din casă la o oră înaintată, oferindu-i ce e mai bun, şi să transformi o noapte a porţilor deschise într-o platformă care să atragă un public divers, din care poate fac parte şi oameni ce se întâlnesc pentru prima oară cu arta”.

O compatibilitate ceva mai subtilă

Noaptea e misterioasă şi fascinantă în sine, noaptea se văd stelele şi aurorele polare, noaptea apar ielele şi sânzienele, noaptea se fac vrăji etc. Literatura e plină de nopţi („Noaptea nopţilor fără iubire”, „Nopţi de Sânziene”, „Nopţi la Serampore”), filmul de asemenea („Nopţi albe la Seattle”, „Noaptea iguanei”, „O noapte cu regele”), teatrul în egală măsură („O noapte furtunoasă”, „Străini în noapte”, „Azilul de noapte” etc.).
De aceea nu este exclus ca dezvoltarea rapidă a formelor de manifestare nocturne ale artei să-şi aibă explicaţia şi într-o compatibilitate ceva mai subtilă între artă şi noapte, nu doar în nevoia de viaţă nocturnă a populaţiei urbane.
 

Sursa: SAPTAMANA FINANCIARA