Se încarcă pagina ...

Psihiatrie şi artă

Data publicarii: 23.08.2012 15:18:00

Abordată în perspectivă strict estetică, arta e un domeniu sofisticat şi inhibant pentru un privitor obişnuit. Dar nu prin ea însăşi, ci prin imensitatea normelor care au îngrădit-o de fiecare dată când artiştii au încercat să se elibereze de ele. Orice mare artist cu şcoală, indiferent dacă această şcoală s-a derulat lângă un maestru sau în mediu academic, a încercat, mai devreme sau mai tâziu, să spargă aceste norme. Rezultatul acestor încercări a fost evoluţia artei sau ceea ce am definit noi ca fiind evoluţie. Pe de altă parte, nu s-a ştiut niciodată cu certitudine cât de zdravăn la minte este un artist şi dacă nu cumva tocmai plasarea gândirii acestuia la limita raţiunii îi defineşte creativitatea. În „Crimă şi pedeapsă”, Dostoievski făcea chiar un elogiu al indivizilor labili psihic care, prin însăşi labilitatea lor, se află la graniţa comunicării cu un nivel paralel şi superior de existenţă a lumii, inaccesibil unui om obişnuit, cu un psihic robust.


Aceste reflecţii mi-au fost sunt prilejuite de deschiderea, în Bucureşti, a două expoziţii simultane de artă brută şi artă naivă, ambele curatoriate de criticul de artă Marius Tiţa. Şi ambele se desfăşoară, ca o provocare parcă, în două muzee cu specific cultural oarecum opus iniţiativei: Muzeul Naţional al Satului şi Muzeul Ţăranului Român.


Protagonistul curatoriat de Marius Tiţa este pictorul Laurenţiu Dimişcă, aflat la a doua ediţie a Salonului Internaţional de Artă Naivă şi Outsider art (prima ediţie a fost anul trecut, la sala Constantin Brâncuşi a Palatului Parlamentului). Cele două expoziţii ale proietului sunt organizate de Fundaţia Outsider Art - România, în colaborare cu APACOP - Asociaţia pentru Promovarea Artei Contemporane Populare - Franţa.



Arta brută (sau “outsider art”, sau “art singulier”, sau “raw art”) este o artă în afara normelor, descoperită ca atare de Jean Dubuffet, printre pacienţii spitalelor de psihiatrie, încă din anii ‘40 şi consacrată în 1976, odată cu deschiderea, la Lausanne, în Elveţia, a primului muzeu de artă brută.


Înainte de a devei curent şi modă, arta brută a fost adoptată ca disciplină medicală în spitalele de psihiatrie: art-terapia. Metoda a fost folosită cu succes şi la noi în ţatră, la Spitalul de Psihiatrie Gătaia, de exemplu, încă de la începutul înfiinţării acestuia, în 1966. Deşi spitalul s-a degradat, odată cu întreg sistemul sanitar românesc, pe pereţii instituţiei încă mai sunt expuse lucrări reprezentative pentru arta brută, create de pacienţi mai mult sau mai puţin anonimi. Un caz celebru, găzduit aici, a fost cel al Ilenei Constantinescu, fiica academicianului şi demnitarului comunist Miron Constantinescu. Tânăra pictoriţă (avea 19 ani şi era era elevă la liceul de arte plastice din Bucureşti), într-o criză de schizofrenie violentă, şi-a omorât propria mamă, hăcuind-o cu satârul, pentru că a surprins-o făcând amor cu amantul ei. A fost internată la Gătaia unde, sub supravegherea profesorilor Mircea Lăzărescu şi Mircea Corneliu, a pictat şi a sculptat într-una, arta fiind principala metodă de tratament compatibilă cu boala ei. A fost mutată ulterior la Spitalul de Psihiatrie Voila, judeţul Prahova unde, în 1999, i s-a organizat o expoziţie (de succes) cu vânzare, la Câmpina. În 2003, după ce a fost “eliberată”, a murit călcată de tren încheind, tragic şi absurd, un destin la fel de tragic şi de absurd.

Cazul Ileana Constantinescu (în imaginea alăturată este o sculptură a acesteia, care nu aparţine însă artei brute, este pur şi simplu o lucrare construită după norme, în momentele de "normalitate" ale artistei) ilustrează destul de bine dimensiunea interioară a artei brute şi a exponenţilor ei. Artistul care produce acest tip de artă este un individ fundamental liber de orice fel de influenţă. El nu este interesat de niciun fel de recunoaştere publică sau privată şi nici de vreo formă de aprobare sau acord în privinţa artei sale, indiferent care ar fi sursa care ar emite-o. Este rebel şi îşi exprimă rezistenta totală faţă de diversele valori colective. Utilizează, în creaţie, tehnici şi combinaţii de tehnici neobişnuite sau chiar inexistente. În privinţa materialelor folosite, e capabil să transforme orice în "produs" de artă: saliva, excrementele, pâine mestecată, şuviţe de păr, unghii, scobitori, aşchii, bucăţi de ziar, de tablă, pietriş, nisip, cioburi, etc.


Revenind la Laurenţiu Dimişcă, acesta nu se prea încadrează în caracteristicile amintite, ci în acelea care s-au configurat după transformarea artei brute în curent la modă, căci este un artist cu şcoală: a făcut un  liceu, o facultate şi un doctorat în pictură, ajungând rapid la o formulă creativă despre care a aflat, în Franţa, că s-ar încadra în curentul outsider art sau artă singulară. Aşadar, după ce a încercat, la toate nivelurile didactice, normele convenţionale ale picturii, a descoperit bucuria creaţiei dincolo de norme, devenind, în acelaşi timp, promotor al  artei brute în România.


Dacă ar fi să trag o concluzie, aş spune că artiştii cu şcoală, în căutarea unei eliberări expresive, au descoperit instrumentele corespunzătoare acestei eliberări în “arta nebunilor”, pe care au împrumutat-o mai mult sau mai puţin eficient, fiecare în funcţie de propria vocaţie. Aici intervine însă - cred - o diferenţă esenţială între arta total neîngrădită a pacienţilor psihiatrici şi cea a artiştilor cu şcoală: la primii creaţia este spontană, genuină, pentru că e lipsită de referinţe exterioare, pe când la ceilalţi este o atitudine voluntară la un context anume. Iar atitudinea, fiind raţională, alterează spontaneitatea. În concluzie, aş îndrăzni să spun, este foarte greu să fii, simultan, şi lucid, şi nebun, deci nu ştiu cât de autentic “outsider” este un artist care are doctoratul în pictură. Poate că genul ar trebui redenumit…

 

Sursă: FINANŢIŞTII

 

Afisari: 1839
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Elizabeth Patrick (Mar, Mon 07, 2016 / 22:30)
Căutați un împrumut? Sau ai fost refuzat un împrumut de către o bancă sau o instituție financiară pentru unul sau mai multe motive? Ai locul potrivit pentru soluțiile dvs. de împrumut chiar aici! Elizabeth Global Finance limitată da împrumuturi companiilor și persoanelor fizice, la o rată scăzută și la prețuri accesibile dobânzi de 2%. Vă rugăm să ne contactați prin e-mail astăzi prin elizabethp111@live.co.uk

DATE SOLICITANT:

  1) Numele complet:
  2) Țara:
  3) Adresa:
  4) Stat:
  5) Sex:
  6) Stare civilă:
  7) Ocupatia:
  8) Numărul de telefon:
  9) Poziția actual locul de muncă:
  10) Venit lunar:
  11) Suma creditului necesar:
  12) Durata de împrumut:
  13) Scopul creditului:
  14) Religia:
  15) V-ați aplicat înainte;
  16) Data nașterii;
  Mulțumiri,
  Dna Elizabeth Patrick
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter