Se încarcă pagina ...

Steampunk-ul nu-i o "abureală"

Data publicarii: 28.09.2012 20:32:00

Dacă pui alături imaginile a două lucrări plastice, una de Michael Lassel şi una de Kazuhiko Nakamura (care semnează Almacan), prima impresie este aceea că sunt realizate de acelaşi autor. Când spun asta mă gândesc, de pildă, la „Dom I” sau „Dom II” (Lassel) şi „Requiem for Industry” (Almacan).

 

Ceea ce îi aseamănă este aceeaşi obsesie tematică, atmosfera misterios-suprarealistă şi fidelitatea incredibilă a detaliilor. Există şi câteva analogii de construcţie a imaginii: „Domul” lui Lassel este alcătuit din zeci de instrumente de suflat (trompete, saxofoane, taragoturi, tromboane, tube, clarinete), asamblate într-o compoziţie care sugerează o catedrală (dar care este, de fapt, o orgă), iar „Requiemul” lui Almacan reprezintă o maşinărie cu aburi care seamănă cu un combinat industrial, dar şi cu o biserică înţesată de ţevi, scări, şuruburi, rotiţe etc. Ambii sunt hiper-realişti în realizarea propriu-zisă şi supraealişti în concepţie, dar fiecare te trimite în altă parte: Lassel spre apocalypsis (în sensul originar, de revelaţie), iar Almacan spre apocalipsă.

 

  

"Dom I" de Michael Lassel şi „Requiem for Industry” de Kazuhiko Nakamura

 

De aici încep diferenţele. Cea mai importantă este faptul că Lassel pictează cu pensula, în timp ce Almacan este un artist digital, iar curentul pe care-l ilustrează se numeşte Steampunk, un derivat sau un subgen al Cyberpunk-ului. Care este, ca şi acesta, un fenomen de contracultură, de contestare a artei instituţionale. Pus în practică, totuşi, cu instrumentele culturii, dovadă asemănarea evidentă dintre cei doi artişti meţionaţi, care se situează, tehnic şi doctrinar, la antipozi. 

 

Steampunk-ul a fost conceptualizat ca atare în anul 1987, de scriitorul ştiinţifico-fantastic K. W. Jeter, într-o scrisoare adresată revistei Locus, pentru a clarifica încadrarea literară a unor scriitori SF. Termenul a migrat imediat spre domeniul artelor şi aşa s-a ajuns la apariţia unui nou curent.

 

Calculator steampunk în viziunea lui Jake Von Slatt

 

Ca recuzită compoziţională, Steampunk-ul era caracterizat iniţial de prezenţa aburului şi a pieselor mecanice, într-o perspectivă science-fiction văzută cu ochii unui om din perioada victoriană a Angliei (1839-1900). Principalele surse de inspiraţie ale artiştilor Steampunk sunt scrierile lui Jules Verne, H.G. Wells, Mark Twain sau Mary Shelley, în care sunt reprezentate preponderant tehnologiile bazate pe forţa aburului. Între timp, prezenţa aburului a fost păstrată mai mult ca element de décor, dar au rămas definitorii elementele mecanice (rotiţe, şuruburi, articulaţii metalice, arcuri etc.), în compoziţii stranii de fiinţe biomecanice. Iar abordarea, ca şi la cyberpunk, nu este aceea a unui viitor aşteptat, ci a unui viitor care s-a întâmplat déjà.

 

"Autoportret steampunk" de G.D. Falksen şi "L 51 END" de Alex Kozahov Gutalin

 

Printre artiştii steampunk de mare circulaţie în lume se află H.R. Giger (care aparţine, în egală măsură, şi cyber şi steam-punkului), Kazuhiko Nakamura (Almacan), Alex Kozahov Gutalin, Jarek Kubicki, Jake Von Slatt, G.D. Falksen etc. Avem însă şi noi steampunker-ii noştri: Ioan Dumitrescu, Sorin Bechira, Silviu Postăvaru, Nicu Ilfoveanu. Ultimul este fotograf, dar a găsit formula prin care să-şi conceptualizeze imaginile în aşa fel încât să se încadreze în curent.

 

"Floating Palace" de Ioan Dumitrescu şi "Slash Three" de Sorin Bechira

 

Ceea ce-i caracterizează pe toţi este faptul că preţurile la care se vând lucrările lor sunt pur şi simplu derizorii în comparaţie cu cele realizate clasic, cu pensula, cu peniţa, cu creionul sau cu dalta. Circulaţia online (principalul mediu de propagare), ca şi faptul că sunt multiplicabile îi îndepărtează de marea piaţă de artă şi de preţurile ei incomensurabile. În orice caz, Steampunk-ul nu-i deloc o “abureală”. E o formă de artă care-şi caută, răbdător, drumul spre viaţă şi spre piaţă.

 

Sursă: FINANŢIŞTII

 

Afisari: 2388
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter