Se încarcă pagina ...

Cele trei vedenii

Data publicarii: 29.06.2010 14:19:00

Când s-a înstăpânit noaptea şi somnul şi-a aruncat mantia peste faţa pământului, mi-am lăsat aşternutul şi am mers către mare, zicându-mi: "marea nu are somn, iar veghea ei aduce mângâiere sufletelor neadormite".

Ceaţa cobora în valuri dinspre crestele muntelui aşezându-se peste locuri precum aluniţele pe un chip de fată frumoasă. M-am oprit privind către cohortele valurilor, ascultându-le strigătele, gândind la puterea eternă ascunsă în freamătul lor, această forţă care se dezlănţuie odată cu răbufnirea furtunii, care clocoteşte precum focul vulcanilor, care surâde cu buze de floare şi a cărei furie e numai murmur. M-am întors şi, iată, nu departe de mine am desluşit umbrele celor trei vedenii aşezate pe-o stâncă, apărând şi dispărând în vălătucii de ceaţă. Am prins a merge spre ele încet, ca şi cum ceva din fiinţa lor mă atrăgea fără putinţa de a sta împotrivă. M-am oprit la doi paşi, cercetându-le de parcă locul acela îmi îngheţase orice voinţă, trezind în mine doar puterea închipuirii.

Atunci, în clipa aceea, am auzit glasul uneia dintre ele, venit parcă, din adâncimile mării:

- Viaţa lipsită de dragoste este aidoma copacului desfrunzit şi neroditor; dragostea lipsită de frumuseţe este precum floarea care nu dăruieşte parfum, precum sămânţa stearpă. Viaţa, frumuseţea, iubirea - cele trei chipuri ale uneia şi aceleiaşi stări absolute, neschimbătoare şi nedespărţite.

S-a aşezat, zicând acestea, pe colţul de stâncă.

A vorbit cea de-a doua fantomă, iar vocea ei gâlgâia precum apa năvalnică a izvorului:

- Viaţa lipsită de răzvrătire este precum anotimpurile lipsite de primăvară, răzvrătirea care nu izvorăşte din setea pentru dreptate se asemuie primăverii în pustiul fierbinte şi neprimitor. Viaţa, revolta, dreptatea - trei principii îngemănate într-unul şi acelaşi tot etern, neschimbător şi nedespărţit.

Cu glas zornăitor asemenea tunetului, a glăsuit şi a treia vedenie:

- Viaţa văduvită de libertate este aidoma trupului văduvit de suflare, iar libertatea goală de idee şi cuget este precum spiritul găunos. Viaţa, libertatea, gândirea - trei principii într-unul singur, etern, veşnic, nepieritor.

În urmă, toate trei au vorbit într-un acelaşi glas mare:

- Dragostea şi principiile sale, răzvrătirea şi ceea ce o aprinde, libertatea şi tot ceea ce o hrăneşte - trei chipuri ale Divinităţii înfăţişând cugetarea raţională a universului.

S-a lăsat tăcerea murmurândă ca un foşnet de aripă nevăzută, ca tremurul unor trupuri de aer şi am închis pleoapele, să aud ecoul acelor vorbe. În urmă, când ochii mi s-au deschis, n-am mai zărit decât marea, atinsă de mângâierile ceţei. M-am apropiat de stânca unde zărisem vedeniile, dar n-am mai găsit decât un stâlp de fum înmiresmat care suia alene spre cer.
 

Afisari: 2307
Autor: Khalil Gibran
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter