Se încarcă pagina ...

ANIVERSARE 13: "J'accuse...! E. Zola / Moi aussi...! A. Costea"

Data publicarii: 27.10.2012 23:37:00

 

 

În decembrie 2005,  în foaierul cabinetului de avocatură Veil-Jourde din Paris, a fost plasată o sculptură stranie - de fapt, o instalaţie realizată aparent în stilul artei brute, în realitate o sculptură totemică - , creată de artistul de origine română Adrian Costea (în stânga imaginii). Lucrarea, care are o înălţime de 3,26 metri şi o greutate de aproximativ o tonă, poartă numele de „J’accuse...! E. Zola / Moi aussi...! A. Costea”. În ordine artistică şi filosofică, ea reprezintă cea mai abstractă epopee simbolică a neputinţei umane în faţa Răului absolut, iar în ordine epică cea mai autobiografică dintre sculpturile lui Adrian Costea.

 

Astăzi, 27 octombrie 2012, s-au împlinit 13 ani de la arestarea preventivă a lui Adrian Costea, pentru un cumul de capete de acuzare de neimaginat. Balul acestor capete de acuzare a fost deschis cu cea mai gravă acuzaţie posibilă din zilele noastre: crimă împotriva umanităţii şi complicitate la genocid... Urma o listă interminabilă de infracţiuni penale şi ele foarte grave, cum ar fi spălarea de bani în bandă organizată, trafic de arme şi muniţii, spargerea embargoului impus de NATO împotriva Serbiei etc.

 

După 9 ani de investigaţii şi nenumărate comisii rogatorii, dintre care una chiar în România, în primăvara anului 2000, justiţia franceză nu a putut găsi niciodată vreo parte civilă împotriva lui Adrian Costea şi nici nu a tranşat vreodată, sub nicio formă, asupra statutului său de ambasador cu misiune diplomatică, scrisă din partea preşedintelui României de la acea epocă. Lipsa de dovezi şi probe a făcut ca, în cele din urmă, justiţia franceză să se replieze în spatele câtorva acuzaţii de natură pur contabilă. Dar şi acestea, în final, au fost puse în seama experţilor contabili şi a avocaţilor lui Adrian Costea, pe care acesta îi angajase să-l ghideze...

 

În aceste condiţii, singura formă de apărare a artistului Adrian Costea împotriva Justiţiei umane a fost crearea acestui Golem-instalaţie, al cărui proprietar a devenit, din decembrie 2005, reputatul avocat Jean Veil (dreapta).

 

Aşadar, prezenţa lucrării “J’accuse...! E. Zola / Moi aussi...! A. Costea” într-unul dintre cele mai exclusiviste cabinete de avocatură din Paris şi din lume, precede cu 7 ani dublul vernisaj recent, tot la Paris, al artistului german Anselm Kiefer, unul (extrem de surprinzător!) în galeria lui Thaddaeus Ropac pe 14 octombrie, altul în galeria lui Larry Gagosian pe 18 octombrie. Voi explica în curând motivele şi mirarea care au determinat aceste ultime precizări... (Miron Manega)

_______________________________________________ 

 

 MIRON MANEGA

 

  •  Scriitor, jurnalist, poet
  • Președinte al departamentului Presa Pieței de Artă, al ACOAR (Asociația Comercianților de Opere de Artă din România)
  • Membru consultant al AEEAR (Asociația Experților și Evaluatorilor de Artă din România)
  • Critic și analist al pieței internaționale de artă
  • Fondator și coordonator al platformei culturale   www.certitudinea.ro
  • Director editorial al publicației CERTITUDINEA
     _______________________________________________
     
    Vezi și „APROAPE TOTUL DESPRE SCULPTORUL ADRIAN COSTEA”
Afisari: 1224
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Roninul din Flamanzi (Oct, Sun 28, 2012 / 13:22)
Exista o vorba (banuiesc ca neaosh romaneasca, din folclorul marlanesc-urban!) conform careia "cartile se scriu din carti". Ceea ce, pe fond, nu e decat o tampenie sinistra. Citesti o carte fie pentru a-ti delecta incheieturile mintii si inimii, fie pentru a le obisnui cu mecanismele fine si dureroase ale creatiei. Nicidecum spre a o face parte a propriei opere sau, mai grav, de a ti-o asuma pe bucati. E una dintre imensele aberatzii pe care le-a aruncat pe piata postmodernismul si care a prins la caracterele inshilor puturoshi, cleptomani din nastere sau lipsiti de talent. Si care au sfarsit prin a ramane niste eunuci, niste voyeuristi tremurand a neputinta, deopotriva in preajma femeii, cat si a hirsutului. . La cenaclurile literare de pe vremuri, cand ti se spunea despre textele tale "suna a Paunescu", "suna a Dinescu", "suna a Nichita", "suna a Zaharia Stancu", luai o pauza si ii citeai temeinic pe maestri, tocmai ca sa iesi din rezonantzele lor tutelare si sa-ti descoperi tonul personal. Fiindca lucrul cel mai greu pe lumea asta este sa devii tu insuti.. M-am uitat si eu pe siteurile celor doua galerii, cu cele doua vernisaje, si cred ca mi-am dat seama despre ce e vorba. Daca vei scrie ceea ce gandesc si eu, iti urez sa ai curajul de a insuruba degetul adanc in rana!
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircia Chelaru, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter