Condiţiile draconice impuse de FMI au dus la reducerea salariilor bugetarilor cu 25 la suta, mai mult decat in orice alta tara, spun analistii, intr-un comentariu publicat de agentia Reuters.

Guvernul Emil Boc si-a dat demisia, iar fortele anti-reforma au fost incurajate, iar rigoarea excesiva a FMI ar putea produce pagube pe termen lung.

Fondul a incercat sa-si mai imbunatateasca reputatia, directorul executiv, Christine Lagarde, spunand ca FMI ar trebui sa fie mai putin dur, deoarece “consolidarea prea rapida poate dauna redresarii si inrautati perspectivele pe piata muncii”.

Din pacate, in tratamentul aplicat Romanei, FMI si-a pastrat reputatia proasta: a cerut reducerea a 100.000 de posturi, precum şi taierea salariilor şi majorarea TVA, care au lovit din plin în buzunarele săracilor ţării. Prin aceste masuri, ce întăresc politicile anti-piaţă, FMI ar putea îîndepărta România de la politicile pe care chiar instituţia le încurajează.

Totusi, Romania nu are nevoie de masuri extreme. Desi deficitul de cont curent a ajuns la 14,5 la suta din PIB, in 2007 (mai putin decat Letonia, Bulgaria si Estonia), a rezolvat aceasta problema prin devalorizarea cu 30% a leului intre 2007 si 2009. De asemenea, cheltuielile publice de 36% din PIB nu sunt excesive.

In plus, masurile de austeritate fiscala nu rezolva problema de fond a Romaniei legata de coruptie si alte dificultati economice structurale, care au mentinut nivelul PIB-ului pe cap de locuitor al doilea cel mai mic din UE. In schimb, masurile submineaza democratia fragila a tarii, spun analistii, protestele din strada doborand Guvernul Boc.

Astfel, se pare ca FMI lucreaza cu un dublu standard: tarile mai bogate, precum Irlanda si Portugalia, beneficiaza de termeni mult mai buni: reduceri salariale de numai 5 – 10%, mai putin concediati din sectorul public sau chiar deloc.

Pentru ca Fondul sa aiba succes, ar trebui sa ofere aceleasi beneficii si clientilor sai mai saraci, au conchis analistii.

sursa: ziare.com