Se încarcă pagina ...

BRÂNCUSI-OMUL "PARTICIPĂ" LA SUBSCRIPTIA PUBLICĂ PENTRU BRÂNCUSI-ARTISTUL

Data publicarii: 24.09.2016 17:19:00

Sunt extrem de rare momentele sau situațiile prin care poți lua contact nemijlocit cu mediul concret, material, cu obiectele pe care le-a atins sau le-a folosit o personalitate de referință a culturii și civilizației mondiale. Una dintre aceste personalități este, fără îndoială, Constantin Brâncuși.

 

Cele mai multe dintre operele lui sunt risipite în marile colecții particulare sau în muzeele lumii și este extrem de greu/costisitor să le aduni pe toate la un loc, într-o expoziție retrospectivă completă. Există însă și posibilitatea rară a percepției ontologice directe, vizuale și chiar tactile, a proximității umane a  unei personalități, prin obiectele sale personale, atunci când  acestea există și când cineva are inspirația de a le expune. Nu este exclus riscul, în asemenea situații ca, în ochii unui idolatru, aura acelei personalități să cadă din propria mitologie în banalul cotidian sau, și mai grav, să creeze iluzia că și noi sutem ca el. Adică riscul de a pune semnul egalității între omul obișnuit și omul de geniu. 

 

În pofida acestui risc, avantajul contactului direct cu urmele concrete ale unui mare artist oferă perspective mult mai generoase și poate genera, prin interacțiune, amintiri înălțătoare. Căci timpul trece, spațiul rămâne... 

 

Prilejul de a-l percepe în acest fel pe cel mai mare sculptor modern al lumii este posibil acum, în București, la Casa de licitații Artmark.  În perioada 27-29 septembrie 2016, la Palatul Cesianu-Racoviță vor avea loc trei licitații importante, prima fiind Licitația Constantin Brâncuși. Aceasta va avea loc pe 27 septembrie, ora 19,30 și va scoate la vânzare 12 artefacte importante care i-au aparținut marelui sculptor:

 

- vesta de lucru cu anchior a lui Brâncuși, făcută din bumbac tricotat (preț de pornire 1.650 euro);

 

- trei perechi de andrele confecționate de artist și având capete din dopuri de vermut, respectiv șampanie și vin (preț de pornire 1.270 euro fiecare);

 

- un pardesiu Burberrys, posibil folosit de Constantin Brâncuși drept halat de lucru (preț de pornire 4.250 euro);

 

- o cădelniță creată de sculptor și utilizată în atelierul din Impasse Ronsin;

- o fotografie inedită cu Constantin Brâncuși tăind un bloc de piatră pentru ridicarea "Porții Sărutului", imagine surprinsă de dr. Micu Marcu pe 2 iulie 1938 (preț de pornire: 3.000 euro);

- un aforism redactat de Dodoică (Constantin Brâncuși) în limba franceză (tradus: „Creierul este fiul risipitor al pântecului”) pe un bilet manuscris (preț de pornire 3.000 euro);

      

 

- un costum de zi (trei piese), purtat de Constantin Brâncuși în perioada pariziană (preț de pornire 4.950 euro);

 

- un costumul de seară ( trei piese), purtat de Constantin Brâncuși în perioada pariziană (preț de pornire 4.950 euro);

 

- o valiză de călătorie de culore cafeniu-roșcată, cu etichetă de carton atașată port-etichetei, având scrise, pe cele două fețe, adrese din București și Paris. Având în vedere că pe etichetă apare menționată adresa  Impasse Ronsin 11, se poate deduce că valiza a fost folosită după 1927, an în care Brâncuși își muta atelierul de la numărul 8 la numărul 11.

 

- un geamantan franțuzesc de voiaj, utilizat de Constantin Brâncuși în celebrele călătorii spre Statele Unite. Geamantanul poartă pe întreaga suprafață etichete de călătorie cu mărcile transatlanticelor folosite de artist în vizitele întreprinse în Statele Unite. Totodată, poate fi observată și o etichetă ce atestă faptul că geamantanul a fost folosit și de Alexandru Istrati în călătoria acestuia în S.U.A., în cursul anului 1959. Pentru a identifica ultima călătorie în care Brâncuși a folosit acest obiect, putem recurge la informațiile indirecte oferite de etichetele (aplicate pe geamantan) ale transatlanticului French Line, cu care Brâncuși a efectuat călătoriile în SUA. În 1932, când acesta a fost lansat la apă, era cel mai mare, mai modern și mai rapid liner de la acea oră. În iunie 1940, transatlanticul a fost scufundat de o mină germană. Având în vedere că ultima etichetă French Line de pe geamantan a fost tipărită în 1937, putem deduce că ultima utilizare a acestuia de către Brâncuși a fost cu ocazia vizitei sale în Statele Unite, la expoziția "Art in our time" de la MOMA, New York, din 1939. Geamantanul este obiectul principal al licitației și are prețul de pornire de 6.150 euro.

 

Am expus aceste detalii pentru a scoate în evidență, măcar la nivel de sugestie, densitatea încărcăturii de viață a artefactelor scoase la licitație. Și nu de viață în general, ci de viața lui Brâncuși.

Toate aceste obiecte s-au aflat în proprietatea artiștilor români Natalia Dumitrescu și Alexandru Istrati, legatarii oficiali ai lui Constantin Brâncuși. În noiembrie 2010, urmașii acestora au scos la licitație, la Artcurial - Paris, tot ce moșteniseră  prin părinții lor de la Brâncuși, inclusiv obiectele de față. Acestea din urmă au fost cumpărate de proprietarul actual, Emilian Radu  (unul dintre cei mai experimentați manageri din industria locală de consultanță, fost președinte al Uniunii Profesiilor Liberale din România) care, iată, s-a hotărât să le scoată și el la vânzare, urmând ca 50% din suma încasată să fie donată pentru „Cumințenia Pământului”. Iată motivele care l-au determinat pe Emilian Radu să ia această decizie:

 

„Decizia mea, susținută de familie, de a ne despărți acum de o parte din colecția expunerii "Brâncuși-Omul și lucrurile", respectiv obiectele personale și funcționale, nu a fost nici grea, dar nici ușoară.

 

Timp de 6 ani, după achiziția majorității a obiectelor la licitația Artcurial din noiembrie 2010, m-am bucurat de prezența lor intimă în reședința noastră, dar am avut permanent frustrarea și un sentiment de vinovăție pentru "ascunderea" lor de ochiul public, dată fiind dificultatea și complexitatea cel puțin aparentă a expunerii acestui tip de obiecte, mai ales cele intim personale.

 

Nu trebuie să ignorăm lipsa evidentă a unei experiențe expoziționale românești pentru expuneri scenografice permanente de acest gen într-un cadru muzeal, cu un plus de complexitate când artistul se numește Brâncuși [...].

 

Dacă marea majoritate a operei mobile relevante brâncușiene se află de mult timp în alte țări (evident, exclud ansamblul imobil excepțional de la Târgu Jiu, aflat însă, din păcate, în afara fluxurilor turistice curente), Statul român avea șansa, în 2010 ca, cu doar o fracție din valoarea unei singure sculpturi semnată Brâncuși, să achiziționeze un ansamblu complet de lucruri personale și obiecte funcționale, dar și un ansamblu sculptural excepțional care prelua marile teme ale artistului.

 

Statul român a ales însă să nu participe la licitația Artcurial din noiembrie 2010, când urmașii legatarilor lui Brancuși au scos la vânzare ansamblul acestor obiecte și lucrări, ratând o ocazie unică. Conținutul aproape integral al expunerii permanente Brâncuși-Omul era acolo, mai trebuia identificat - sau mai degrabă construit - un spațiu adecvat nu prea mare, în mod fatal în București, locația ideală pentru a asigura accesul larg al publicului românesc și nu numai.

 

Contextul actual în care Guvernul României ne-a lansat o provocare, făcând apel la solidaritatea întregii societăți românești pentru achiziția Cumințeniei Pământului, îmi pare oarecum riscantă pentru noi toți, pentru că mesajul unui eventual eșec s-ar traduce astfel: statul român, prin guvernul său, și o întreagă nație nu au fost în stare să mobilizeze 11 milioane de euro (de ce nu mai mult sau mai puțin nu mai are acum prea mare relevanță) ca să păstreze accesul public la o lucrare de referință a artistului pe care și-l asumă mai tot românul foarte vocal!

 

Nu știu dacă, în cazul meu, este cumva vorba și de ceva mândrie patriotic-culturală, dar dacă nu m-aș implica aș avea senzația că l-am trădat un pic pe Brâncuși. Și iată de ce am decis ca 50% din prețul încasat, urmare acestei licitații, să-l transfer în contul subscripției publice. Altfel spus, Brâncuși-Omul va pune umărul la achiziția unei sculpturi realizate de Brâncuși-Artistul, astfel încât Cumințenia Pământului să rămână în spațiul public. Rămân și eu cu speranța că, indiferent cine va/vor fi adjudecătorul/adjudecătorii acestor obiecte, care poartă amprenta atât de personală a marelui artist, exercitarea posesiei lor se va face cu respectul cuvenit, nu numai unicității internaționale cât, mai ales, intimității pe care aceste obiecte o emană”.  

 

 Există, așadar, prilejul de a lua contact direct și nemijlocit cu Brâncuși-omul, prin obiectele care i-au aparținut. Le-a atins, le-a purtat, a lucrat cu ele, le-a impregnat cu spiritul său...

Expoziția licitației Artmark este deschisă până în ziua licitației (27 februarie 2016, ora 19,30), între orele 10.00-20.00.

 

Afisari: 1560
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: ioana... (Oct, Wed 05, 2016 / 22:20)
și ce prăpastie (chipurile!:)) oglindită aici...nu-i așa?...
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter