Se încarcă pagina ...

O cercetare cu miză SF: INDICELE DE TRANSCENDENTĂ

Data publicarii: 17.01.2017 22:58:00

Indicele de transcendenÈ›ă sau valoarea nivelului spiritual, ca proiecÈ›ie a unei stări mentale măsurabile

 

Nu trecuse multă vreme de când primisem hirotonirea È™i fusesem instalat ca preot paroh în mica mea localitate natală. Cei opt ani în care profesasem ingineria de sistem pe o platformă petrochimică, mă urmăreau însă, într-un mod straniu, pentru că, în orice abordare, în orice situaÈ›ie, chiar È™i în aspectele ce presupuneau exercitarea activităÈ›ii de cult, manifestam o irezistibilă dorinÈ›ă de a cuantifica aspecte din comportamentele umane, de a da măsură sub o formă sau alta, atitudinilor, efectelor acestora, de a identifica intenÈ›ii, decizii, mentalităÈ›i. Cu toate acestea, lumea măsurărilor pe care mi le doaream nu cunoÈ™tea încă unităÈ›ile de măsură.

 

            Cel mai derutant pentru mine a fost, atunci, să înÈ›eleg comportamentul religios, sau ceea ce s-ar dori a fi numită, comportamental, relaÈ›ia pe care enoriaÈ™ii mei o aveau cu biserica lor din sat, cu mine ca preot È™i duhovnic al lor. Derutant era să constat că unii oameni, care nu lipseau de la slujbele săptămânale, aveau mari probleme de relaÈ›ionare cu vecinii lor, mulÈ›i dintre ei fiind clienÈ›i ai judecătoriei locale pentru pricini care, numite, pot stârni râsul: vreo găină migratoare sau pisică răpitoare, înjurături de mamă sau blesteme de nouă neamuri etc. Dimpotrivă, nu mică mi-a fost mirarea să constat, printre cei marginalizaÈ›i de obÈ™te, printre cei ostracizaÈ›i pentru cine È™tie ce întâmplare nefastă din viaÈ›a lor, vreun om de o mare sensibilitate interioară, care, deÈ™i nu frecventa des biserica, avea în priviri o licărire pioasă când venea vorba despre cele sfinte, dând dovadă de un respect profund faÈ›ă de lăcaÈ™ul de cult È™i toate ale bisericii. Să nu înÈ›eleagă cineva că aceste tipologii defineau realitatea mea parohială. Nicidecum! Ele mi-au fost, însă, prilej de reflecÈ›ie È™i au constituit motivaÈ›ia puternică pentru ceea ce aveam să fac mai tîrziu.

 

            „Agonia È™i extazul” modelului cognitiv fractal

           

          Timp de doi ani am efectuat o serie de cercetări în teoria sistemelor, axat cu precădere pe sistemele vii, reuÈ™ind, prin 1998, să prezint la ConferinÈ›a NaÈ›ională de Cibernetică de la BucureÈ™ti, primul meu model cibernetic referitor la influenÈ›ele pe sistemele vii. Au urmat apoi o serie de alte provocări, astfel încât, în primăvara lui 1999, după ce am prezentat un model cognitiv într-o abordare fractală, în cadrul Comisiei de Cibernetică a Academiei Române, am primit invitaÈ›ia pentru a deveni membru titular al acesteia. Perspectivele deschise de această distinsă comunitate È™tiinÈ›ifică mi-au mărit însă exigenÈ›ele cu propria-mi cercetare È™i, începând cu vara acelui an, am trecut la implementarea conceptelor mele.

            Cei care fac cercetare înÈ›eleg prin câte momente de „agonie È™i extaz” poÈ›i să treci în drum spre È›inta propusă. Èšinta mea era un sistem capabil să implementeze modelul cognitiv fractal, cu scopul de a determina un profil psihologic obiectiv, fără chestionare tradiÈ›ionale, fără întrebări È™i răspunsuri, toată această determinare fiind realizată rapid, în câteva minute, adică pur È™i simplu SF!

            După cinci ani de teste È™i nenumărate montaje abandonate, în vara lui 2004 a apărut È™i soluÈ›ia greu de crezut: un echipament capabil să culeagă informaÈ›ie psiho-fiziologică de la nivelul palmelor, în doar 2 minute. Trei ani au durat numai testele de calibrare a scalelor, existând în lucru un număr de cinci variante de interfeÈ›e electronice care s-au îmbunătăÈ›it progresiv, una pe cealaltă. În tot acest timp am susÈ›inut o serie de referate È™tiinÈ›ifice în cadrul Comisiei de Cibernetică a Academiei Române, în care am prezentat stadiul acestei cercetări È™i o mare parte din rezultatele ei.

 

            Dincolo de limitele realităÈ›ii

 

            În primăvara lui 2008 am fost invitat să susÈ›in o prelegere în cadrul unei Sesiuni ȘtiinÈ›ifice a Academiei Oamenilor de ȘtiinÈ›ă din România. LocaÈ›ia: Dorna-Arini. În perspectiva unei asemenea È™anse de a prezenta rezultatele cercetărilor mele în faÈ›a a peste 60 de academicieni, câÈ›i È™i-au anunÈ›at participarea, mi-am făcut riguros temele, selectând datele prelevate în ultimii doi ani de la peste 1.800 de persoane È™i efectuând o analiză statistică, cu scopul de a evidenÈ›ia, în diagrame È™i date, valabilitatea conceptului meu.  

          În timp ce procesam aceste date, mi-a atras atenÈ›ia în special un indicator cognitiv care, spre deosebire de toÈ›i ceilalÈ›i, avea o variabilitate curioasă, ieÈ™ind din ”tipare”. Concret, acel indicator putea fi asociat de fiecare dată cu o predispoziÈ›ie spre zona contemplaÈ›iei. Prima măsură pe care am luat-o a fost să aflu dacă acest indicator depinde de vârstă. Determinările, însă, vădeau manifestarea lui atît la persoanele tinere, cât È™i la cele în vârstă.

          A doua măsură a fost aceea de a analiza corelaÈ›ia cu nivelul de oboseală, însă nu exista nicăieri o asemenea legătură sistematică. Contrariat de această necunoscută, a cărei semnificaÈ›ie nu era de găsit în logica algoritmului fractal pe care-l implementasem, l-am sunat pe duhovnicul meu, despre care aveam toate indiciile că este ceea ce se poate numi fără greÈ™, o persoană contemplativă. Fără să-i mărturisesc neapărat scopul, l-am rugat să accepte să-l măsor cu sistemul meu.

          Bănuiala mi s-a adeverit după ce am văzut rezultatele lui: valoarea acelui indicator, pe care reuÈ™isem să-l plasez pe o scală numerică, era de peste 10 ori mai mare decât valoarea determinată în mai multe rânduri, în propriile mele măsurători. I-am mulÈ›umit că a acceptat să-l măsor È™i am plecat entuziasmat să continuu analiza datelor. Era un prim demers într-o direcÈ›ie care deja se conturase, iar această probă putea fi numită revelaÈ›ia zilei. Pe drum, spre casă, mi-a venit ideea de a relaÈ›iona acest indice cu trei aspecte de vulnerabilitate caracterială care puteau fi determinate cu sistemul meu, anume: înclinaÈ›ia spre senzualitate, tendinÈ›ele avare  È™i  aroganÈ›a.

          BineînÈ›eles că n-am rezistat tentaÈ›iei de a face această relaÈ›ionare pentru toată baza mea de date. Pentru că intuiam ce anume poate reprezenta proiectiv indicatorul meu, asumându-mi toate riscurile, l-am denumit chiar atunci INDICE DE TRANSCENDENÈšĂ, pe o scală de la 0 la 1.000.000 de unităÈ›i IT. Rezultatele plasate în diagrame, arată astfel:

 

        

         SemnificaÈ›ia valorilor din această primă diagramă ar fi că vulnerabilitatea caracterială prin tendinÈ›e spre senzualitate cedează (atinge pragul de 100-valoarea normală) la aproximativ 3.000 de unităÈ›i IT.

 

 

         O altă realitate este exprimată de cea de-a doua diagramă, anume faptul că tendinÈ›ele avare intră în zona de normalitate pe la 10.000 de unităÈ›i IT.

 

           

          În sfârÈ™it, cea de-a treia diagramă vădeÈ™te faptul că aroganÈ›a cedează la peste 270.000 unităÈ›i IT, acesta explicând, dincolo de motivul căderii luciferiene, de ce anume urcuÈ™ul către mântuire poate miza, în ultimă instanÈ›ă, numai pe smerenie.

 

În sfârÈ™it, tipologiile contemplative           

 

          În toÈ›i aceÈ™ti ani de experimentare găsisem de asemenea că orice persoană, atunci când ia contact cu realitatea, manifestă într-un fel propriu, anumite tendinÈ›e cognitive, anumite preferinÈ›e în a cunoaÈ™te È™i înÈ›elege lucrurile. Unele persoane sunt senzoriale, altele intuitive, unele sunt emoÈ›ionale, altele instinctuale etc. Curiozitatea de a afla cum relaÈ›ionează această preferinÈ›ă cognitivă cu indicele IT a condus la o nouă sistematizare a tendinÈ›ei contemplative în cunoaÈ™tere, astfel persoanele cu această disponibilitate cognitivă încadrându-se în două tipologii pentru un IT înalt, anume: contemplativii mistici - cei predispuÈ™i la introspecÈ›ie profundă, respectiv contemplativii transcendentali - cei care meditează asupra aspectelor din afară, care depăÈ™esc fiinÈ›a umană, rămânând dincolo de orice experienÈ›ă posibilă. Am constatat însă È™i tipologii cognitive de tip contemplativ la valori reduse ale IT. Sunt persoanele care au capacitatea de a „desface firul în patru”, de a căuta sensuri È™i semnificaÈ›ii în alcătuirea profundă a lucrurilor, manifestînd prin aceasta un tip de contemplativitate criptică. În acest fel s-ar putea explica abilităÈ›ile cognitive speciale manifestate de către cercetătorii fizicii cuantice, care, rămânând ancoraÈ›i în realitate, pot conceptualiza aspecte greu de reprezentat într-un limbaj comun È™i accesibil. 

 

Marea provocare                

 

          Începuse să-mi fie clar. ConÈ™tient că o asemenea asociere de termeni în mediul academic este extrem de riscantă, am decis totuÈ™i: aceasta era tematica pe care trebuia să o abordez în prelegerea mea la Dorna-Arini È™i, bineînÈ›eles, am pregătit totul ca la carte, comunicându-mi titlul la secÈ›iunea ”Filosofie, psihologie şi teologie”. 

            Poate că È™ansa mea a fost să aflu acolo, ca invitat special al A.O.Ș.R., un distins membru al Sfîntului Sinod, un părinte episcop al cărui nume îngăduiÈ›i-mi să nu-l dezvălui. PrezenÈ›a sa acolo m-a determinat, din respect, ca la susÈ›inearea prelegerii mele să îmbrac reverenta, fapt ce mărea È™i mai mult contrastul între ceea ce auditoriul aÈ™tepta de la un fizician È™i ceea ce urma ca eu să prezint.

            După ce mi-am expus tema pregătită, cu argumentele experimentale, reacÈ›iile au fost imediate: un distins academician, specializat în cercetare fundamentală în fizică, m-a interpelat direct È™i foarte exigent, contestând din capul locului orice posibilitate de măsură a unui asemenea parametru, atrăgându-mi atenÈ›ia cu o severitate deloc justificată, că îmi depăÈ™esc limitele expertizei cu care mă legitimez în acea sesiune È™tiinÈ›ifică de nivel academic. Pe de altă parte, părintele meu episcop ia cuvântul È™i mă dojeneÈ™te blajin, zicând ceva despre faptul că nu putem măsura harul lui Dumnezeu!... Ideea sa mi s-a părut de o oportunitate excelentă. „Nu măsurăm harul lui Dumnezeu, preasfinÈ›ite părinte, i-am răspuns, măsurăm efectele pe care nevoinÈ›a personală È™i împreună lucrarea cu harul le lasă asupra fiinÈ›ei umane! Dacă toate acestea nu schimbă cu nimic psihofiziologia umană, atunci, noi, slujitorii Bisericii, se pare că am fi lipsiÈ›i de eficienÈ›ă, din moment ce rezultatele misiunii noastre nu pot fi evaluate, chiar prin astfel de măsurători?! Am precizat mai devreme că sistemul È™i metoda mea determină o anumită stare mentală, deci o stare ce poate fi interceptată la nivel cortical. Este starea personală dobândită în relaÈ›ia cu axiologia morală pe care ne-o propovăduieÈ™te chiar Biserica.”

            Îmi amintesc faptul că regretata cercetătoare în È™tiinÈ›e biologice, Mărioara Godeanu, prezentă la expunerea mea, a fost de-a dreptul entuziasmată de ceea ce afirmasem acolo, luând cu multă generozitate, apărarea conceptului meu. Apoi a urmat declick-ul acela care te încarcă cu toată responsabilitatea pe umeri: i-am invitat, deopotrivă pe părintele episcop È™i pe distinsul academician, să accepte să-i măsor demonstrativ. Ceva îmi spunea că n-or să refuze o asemenea provocare. Iată rezultatele:

 

           

          Analizând datele, nu m-a mirat deloc faptul că părintele episcop manifesta o tendinÈ›ă contemplativă la un indice de 94700 de unităÈ›i IT.  Este firesc, nu? Altceva m-a pus, însă pe gânduri, anume faptul că academicianul prezenta un indice atît de mic, încât deja eram tentat să reformatez scala, rezervând primul interval liber-cugetătorilor. Încă mă mai gândesc la asta...

            DemonstraÈ›ia mea È™i-a atins scopul, însă reacÈ›ia participanÈ›ilor a fost una copleÈ™itoare: a trebuit să evaluez 64 de academicieni È™i să prelucrez apoi datele o noapte întreagă, pentru a le putea oferi, fiecăruia, rezultatele, a doua zi la plecare. Din respect!

 

Ouroboros           

         

           Povestea a continuat. A urmat o serie de noi determinări experimentale, prezentări la diferite manifestări È™tiinÈ›ifice È™i chiar o licenÈ›ă în psihologie. În anul 2013 am primit un brevet de invenÈ›ie. Sistemul de evaluare psihologică era patentat, însă paradigma nouă pe care o aducea în psihologie avea să stârnească o serie de opinii, una mai avizată decât alta: ”nu e validat! Ce fidelitate are? Pe ce populaÈ›ie e testat?” etc. DeÈ™i, începând cu anul 2014, desfăÈ™or o activitate pregătitoare omologării sistemului meu, le-aÈ™ răspunde tuturor acestor avizaÈ›i, parafrazându-l pe Arhimede: daÈ›i-mi voi un instrument care să funcÈ›ioneze pe acelaÈ™i principiu, È™i vă voi demonstra validitatea È™i fidelitatea sistemului meu! E clar! Am intrat în paradoxul ouroboros!

            Ar mai fi multe de spus despre diferenÈ›a enormă dintre chestionarul creion-hârtie È™i un instrument care preia obiectiv biodate È™i le conferă semnificaÈ›ii în zona emoÈ›ional-cognitivă. Validarea celui de-al doilea, cu primele, ar fi ca È™i cum ai dori să „calibrezi” lumina becului electric, în pâlpâitul lumânării... Dar să rămânem la indicele de transcendenÈ›ă care, aÈ™a cum am arătat, reflectă o stare mentală măsurabilă. El reprezintă valoric măsura fizică, obiectivă a efectului pe care îl induce asupra fiinÈ›ei umane starea spirituală dobândită prin asumarea unei axiologii morale, efect manifest în plan psihofiziologic. 

 

Afisari: 1313
Autor: Dr. Ing. Fiz. Dumitru Grigore - Preot psiholog
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Rusu Profira (Sep, Sun 10, 2017 / 13:39)
Extrem de interesant studiul dar exista o mare problema in parcurgerea lui. Fondul negru cu litere mici care par de culoare gri si nici macar alba, ingreuneaza citirea mesajului. Poate in viitor gasiti o alta solutie.
Va multumesc!
Alte articole | Arhiva
 
Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter