Se pare că cele nouă licitaţii care au avut loc în luna septembrie au cam stors conturile colecţionarilor de artă. Asta explică, într-o oarecare măsură, de ce primele licitaţii ale lunii octombrie au avut rezultate ceva mai slabe, unele chiar anemice. Dar cum fiecare eveniment se înscrie într-un context specific, chiar şi în cazul licitaţiilor neperformante, putem descoperi lucruri care contrazic aparenţele. De aceea fiecare licitaţie trebuie tratată diferenţiat.

Deşi în septembrie era vân­zo­leală mare în promo­va­rea licitaţiilor de toamnă, Ara Art nu anun­ţase ni­mic până la jumătatea lunii. A avut totuşi una, pe 28 septembrie, cu rezultate notabile, în ciuda faptului că se „bătea” cu cele de la Artmark, care se desfăşurau în aceeaşi peri­oadă. Aşadar, Ara Art a avut o lici­ta-ţie aniversară (împlinea un an de existenţă) cu încasări destul de consistente (53.450 de euro), situate cam la jumătatea celor de la Goldart (109.825 de euro, pe 18 septembrie) şi Alis (100.460 de euro, pe 20 septembrie).

Secţiune cu „dedicaţie”: Tia Peltz

Artmark iese din sistemul de comparaţie, căci a avut, în zilele de 27, 29 şi 30 septembrie, trei licitaţii tematice, cu trei rânduri de încasări majore: 279.000 de euro la licitaţia „România Regală”, 1.292.000 de euro la licitaţia de Impresionism şi Post­im­presionism Românesc şi 147.570 de euro la licitaţia de vinuri rare. Ara Art era astfel „înconjurată” din toate părţile (sau, mai bine zis, golită din toate părţile de posibilii clienţi). A­vând în vedere discreţia desfăş­u­ră-rii, nu ne rămâne ca explicaţie decât următoarea alternativă: ori licitaţia a fost pregătită pe genunchi, în ultima clipă, ori casa avea clienţi siguri, care fuseseră anunţaţi direct. În orice caz, încasările au fost rezonabile, neaş­tep­tate chiar.
Pe lângă licitaţia aniversară propriu-zisă, cu 71 de lucrări, Ara Art a avut şi o secţiune cu „dedicaţie”, ce conţinea numai lucrări de Tia Peltz (27 de tuşuri pe hârtie şi 3 uleiuri). Nu s-au vândut însă decât un singur tuş (un autoportret al artistei, cu 500 de euro) şi două uleiuri, cu câte 1.200 de euro („Fetiţă în galben” şi „Băiatul cu găina”).

„Prunele” şi „Crenguţa cu prune”

Licitaţia aniversară propriu-zisă a avut un indice de performanţă de 23,9% (cu 17 lucrări adjudecate din 71 ofertate) şi încasări de 50.550 de euro (fără cei 2.900 de euro de la Tia Peltz). Cea mai scumpă lucrare adju­decată a fost un autoportret de Cor­neliu Baba (foto), 10.000 de euro, urmat de un Samuel Mützner („Trei surori”), 8.500 de euro. O mică surpriză a licitaţiei a fost o acuarelă de Theodor Aman, intitulată „Cren­gu­ţa cu prune”, care s-a vândut cu 6.000 de euro, după supralicitări repetate (pornirea 2.600 de euro). Tabloul intitulat „Prune”, semnat de Constantin Artachino, n-a avut însă acelaşi succes, deşi era un ulei pe carton (deci presupus mai scump) şi avea un preţ de pornire mult mai mic (1.000 de euro). Prunele lui n-aveau crenguţă…

Alis îşi înjumătăţeşte vânzările

Faţă de licitaţia anterioară, Alis a făcut un mare pas înapoi, adică şi-a redus încasările la mai puţin de ju­mătate: 40.978 de euro faţă de 100.460 de euro pe 20 septembrie. Indicele de performanţă la secţiunea pictură a fost mic - 23,61% -, cu doar 17 lucrări vândute din 72. Nici nu sunt prea multe de explicat aici, pur şi simplu colecţionarii n-au fost in­te-resaţi de „marfa” ofertată. Cele mai scumpe lucrări adjudecate au fost „Case la Vlaici” (foto), ulei pe carton de Camil Ressu - 11.585 de euro, „Lău­tari”, acuarelă şi guaşă pe carton sub­ţire de Iosif Iser - 3.475 de euro, „Ţigancă cu lulea” de Octav Băncilă - 3.012 euro (ulei pe pânză) şi „Bătrâ­nă tricotând” de Aurel Băeşu - 2.780 de euro (ulei pe pânză). Suma în­ca­sată la secţiunea pictură a fost de 33.341 de euro.

Pallady la Goldart: diferenţa au făcut-o narcisele. Sau cantalupul…

Goldart a reuşit să facă faţă competiţiei cu propria licitaţie anteri­oară atât prin coeficientul de performanţă la secţiunea artă plastică (34%, cu 36 de lucrări adjudecate, din 105 ofertate), cât şi prin suma totală a în­casărilor (90.940 de euro). Uşor mai mici totuşi faţă de licitaţia din 18 septembrie (109.825 de euro şi 43,5%)… Marele noroc a fost cu o lucrare de Pallady („Natură statică cu evantai şi cantalup”, ulei pe carton), care a fost adjudecată cu 31.000 de euro (foto). La licitaţia anterioară, tot un Pallady ridicase ştacheta încasărilor, tot cu o natură statică şi tot cu evantai. Doar că avea narcise în compoziţie, nu can­talup! Narcisele au făcut diferen­ţa, căci tabloul cu pricina s-a vândut, pe 18 septembrie, cu 42.000 de euro („Natură statică cu narcise şi evantai”)… Revenind la recenta licitaţie, următoarele tablouri vândute, în ordinea preţurilor, au fost „Peisaj cu case”, ulei pe carton, de Rudolf Schweit­zer-Cumpăna (adjudecat la 7.500 de euro), „Portret de tânără”, ulei pe carton de Ştefan Dimitrescu (6.000 de euro), „Legendă”, ulei pe pân­ză, de Sabin Bălaşa (3.400 de eu­ro), „Instrumente muzicale în pei­saj”, tot ulei pe carton, de Alexandru Ţipoia (2.800 de euro).

Se întâmplă ceva cu sculptura

Interesant e că la licitaţia de la Goldart din 4 octombrie s-au adjudecat şi patru din cele şase lucrări sculpturale prezente: „Nimfă” de Vladimir Dan Predescu (marmură şi aragonit, cu inserţii de turcoaze şi cupru) - 4.000 de euro (foto), „Pieta” de Marcel Guguianu (marmură albă, pe soclu de marmură roşie) - 2.000 de euro, „Sfânta Familie” şi „Pescuitul miraculos” de Prund Cecinschi Borgo (două basoreliefuri în lemn de stejar) - 1.500, respectiv 1.200 de euro. Nu este exclus, dacă situaţia va fi confirmată şi de alte licitaţii, ca achiziţionarea de sculpturi să fie o nouă tendinţă sau extensie a pieţei. Căci până acum sculpturile s-au vândut foarte slab şi cu totul sporadic.

Sursă: SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ