- Editorial
- Clubul presei Transatlantice
- Salonul Refuzaţilor
- Modelul De Ţară
- VideoPoezii & VideoTexte
- Arte vizuale
- Muzica
- Istorie
- Credinta
- ŞTIRI MILITARE
- Societate
- Antologia Poeziilor Frumoase
- De la lume adunate
- Bibliofilie
- Colectii Si Colectionari
- Presa
- Dezvaluiri
- Tema De Gandire
- Antologia Rusinii
- Europa Nostra
- Roman Foileton
- INFO
- Opinii
- Mărgele De Cristal
- Categorie Tmp
Ce n-a reuşit comunismul, reuşeşte privatizarea. Dezrădăcinarea lui Brâncuşi, coproducţie româno-americană
Ce n-a reuşit comunismul, reuşeşte privatizarea. Dezrădăcinarea lui Brâncuşi, coproducţie româno-americană
În ţările sănătoase la minte şi la trup, dacă un primar vrea să planteze un pom sau să sădească o floare în zona de protecţie a uneia dintre cele mai importante opere de artă ale umanităţii, înainte de a mişca fie şi un deget se face dezbatere publică. Primarul prezintă în detaliu ce vrea să facă şi de ce, necesitatea şi utilitatea publică a demersului său. La Târgu Jiu, nu. Fără să consulte public pe nimeni, nici Consiliul Local, nici Consiliul Cultural Consultativ, pe absolut nimeni, Florin Cârciumaru a semnat cu Wold Monuments Fund şi cu Fundaţia Infinitul din Statele Unite ale Americii un Memorandum în baza căruia anul viitor, lângă Coloana Infinită, se vor întâmpla nişte lucruri, conform fotografiei de mai sus.

De ce orice român ar trebui să sară în sus
1. Pentru că tot o Fundaţie din Statele Unite ale Americii, condusă de un româno – american, Radu Varia, a ciopârţit Coloana Infinită vreme de un cincinal, în anii ’90. Întâi, pretextând că monumentul nu poate fi restaurat în ţară, s-a dat de ceasul morţii să îl exporte. Apoi, nereuşind, a îngăurit axul central şi mai multe module. Din greşeală, cupa unui excavator a avariat fundaţia. Ulterior, a cerut înlocuirea totală a stâlpului central.
2. Tot sub monitorizarea experţilor din Statele Unite ale Americii, a fost modificată aiuritor structura parcului Coloanei, obstacolându-se traseul iniţiatic către monument, şi au fost amplasate scări (!!!) înaintea Mesei Tăcerii, intervenţii contradictorii cu proiectul original al lui Brâncuşi.
3. Tot Radu Varia s-a zbătut ani în şir să impună un proiect de modificare urbanistică a Târgu Jiului, a cărui cheie nodală era mutarea Bisericii Sfinţii Apostoli de pe Calea Sacră a Artei Moderne. Motivul: ce să caute o biserică ortodoxă pe axa monumentelor, într-o vreme în care România trebuie golită de tot ce e românesc şi îndopată cu Coca Cola, manele turceşti şi telenovele sud-americane? Acum, născătorul proiectului din fotografia de mai sus, tot un româno – american, arhitectul Mihai Radu, şi el preşedinte de Fundaţie, vine şi el cu un plan amplu, ce ar urma să fie aplicat în următorii 30 de ani! Citez de aici: “Mihai Radu ne-a explicat că încă din 1999 a înţeles importanţa creării unei viziuni generale pentru tot ansamblul şi urbanismul oraşului Tg Jiu. Astfel că biroul său de arhitectură a pregătit un proiect de urbanism pentru o dezvoltare pe parcursul a 30 de ani, prin care se arătau care sunt fazele importante de dezvoltare urbanistică în primii 5 ani, în 15 ani şi în 30 de ani”. Oameni buni, aţi văzut vreunul proiectul pe 30 de ani de modificare a Târgu Jiului? Primarul nostru tocmai a semnat, fără să consulte pe absolut nimeni, deşi era obligat legal, demararea primei etape: anul viitor, în 3 luni, ca să nu ne dezmeticim, va răsări lângă Coloană un Centru de interpretare a lui Brâncuşi! Exact ce lipsea Ansamblului, din ce în ce mai sufocat într-un oraş care, sub Cârciumaru, s-a dezvoltat doar împotriva operei esenţiale a lui Brâncuşi, şi nu în consonanţă cu ea. Dincolo de nevoia de a respira a Coloanei – nu întâmplător Brâncuşi a pus-o în acel câmp – este evident că demersul americanilor de finanţare a unui Centru de interpretare Brâncuşi (ceva mai hidos nu am auzit de foarte mult timp!) face parte din programul de dezrădăcinare a lui Bâncuşi şi de îndepărtare a lui de România. Multora nu le pică bine deloc originea românească a patriarhului sculpturii moderne. De unde nevoia de a-l interpreta. Aşa cum până de curând a fost interpretat Eminescu, scos sifilitic, nebun, jegos ş.a.m.d. Mihai Radu şi suita sa îşi asigură contractual dreptul de a monitoriza modul în care se face interpretarea lui Brâncuşi. Tot contractual, spune că dacă va fi mulţumit, după cinci ani donează clădirea oraşului. Trebuie spus că, de mână cu francezii şi aprobaţi de Barbu Brezianu, experţii americani au încetăţenit în cercetarea brâncuşiologică tâmpenia conform căreia Brâncuşi a plecat cam tabula rasa din România, pe aici ar fi lucrat doar mulaje, pentru ca, ajuns la Paris în 1907, să vadă un bloc de marmură şi o daltă şi, la prima mână, fără niciun exerciţiu anterior în ţara de origine, să rezulte Sărutul. Concluzia: Brâncuşi s-a născut ca sculptor în Occident, ca efect al culturii şi civilizaţiei occidentale, în ciuda reminiscenţelor retograde cu care venise din România.
4. Dincolo de aceste aspecte, Mihai Radu a colectat bani fără niciun control, în numele lui Brâncuşi, şi apoi a intermediat un împrumut nerambursabil la Banca Mondială.
Notă: Ştiu foarte bine că anumite instituţii foarte speciale trebuie să lucreze în secret. Totuşi, de la a lucra în secret până la a nu face absolut nimic pentru România pe subiectul de mai sus e cale foarte lungă, ca de la a fi patriot până la a-ţi trăda ţara.
Marius Marian Şolea: “Măcar să vă opuneţi, 10 – 15 oameni”
![]()
"În Târgu Jiu de douăzeci de ani se pierde timpul, în Târgu Jiu este aceeaşi atitudine care a fost şi în anii ’30, când acest Ansamblu a fost construit aici. Brâncuşi a fost alungat în aceşti douăzeci de ani cu aceeaşi pasiune cu care a fost alungat cât timp a fost tânăr, cât timp a muncit aici, la Târgu Jiu, în aşa măsură încât nici nu a mai acceptat să vină la inaugurarea acestui Ansamblu. Niciodată Brâncuşi aici nu şi-a găsit locul şi pacea. (…) Oraşul dumneavoastră şi al meu beneficiază de cel mai important lucru pe care îl are România, nu pentru că aşa credem noi, ci pentru că este singura marcă validată internaţional. Noi, din păcate, nu mai avem altceva, decât pe Brâncuşi. Cu toate acestea, nimeni, nici cei de la Ministerul Culurii, nici de la alte instituţii care ar trebui să se implice (…) nimeni nu va dori şi nu vă va face niciodată bine. Dacă nu se creează o formă de presiune de la cei care votează an de an persoane din ce în ce mai potrivite pentru funcţiile de conducere ale oraşului, dacă de la aceşti oameni nu porneşte o presiune, de jos, niciodată nu se va face nimic. Toţi vor sta şi vor aştepta să treacă timpul, să-şi consume mandatele, şi, în acelaşi timp, să vă mintă mereu că se vor întâmpla lucruri şi că vor exista proiecte, şi că măcar de-acum încolo vor face lucrurile aşa cum trebuie. (…) Sunt nişte proiecte care trebuie să apară din nou, cu parcul dumneavoastră. (…) Avem nişte trepte aici, pe Axul Brâncuşi. Ştiţi de ce? Ca să nu o ia nămolul la vale. S-a adus nămol din Statele Unite, din pătlagină, şi nămolul o ia la vale pentru că nu s-a înţeles cu condiţiile de mediu din România. (…) La Coloana Infinită din nou s-a intervenit. Brâncuşi a desenat personal aleile, aşa încât să lase contactul vizitatorilor, chiar contactul fizic cu operele. S-a intervenit şi în parcul Coloanei. Nu este o coincidenţă că cel mai important Ax Cultural al lumii trece printr-un altar ortodox. Axul acesta se opreşte la Biserică, nu mai ajunge la Coloana Infinitului. Lucurile acestea pe lângă care dumneavoastră treceţi atentează la identitatea noastră. Brâncuşi a făcut împotriva tuturor, pentru că asta era datoria lui. Noroc că s-a înţeles cu femeile! Dacă nu se înţelegea cu femeile contemporane lui, acest Ansamblu nu exista! A reuşit să convingă doar nişte femei, importante la vremea respectivă. Femeile au dat acest Ansamblu, la Târgu Jiu. Este un exerciţiu de responsabilizare, ca măcar să vă opuneţi. Se va încerca acum în Târgu Jiu o fântână arteziană care intră în incidenţa Axului Brâncuşi. Acest oraş are un plan de urbanizare care din nou va atenta la Axul Brâncuşi. Sper să existe măcar 10 – 15 oameni dintr-un consiliu consultativ, dintr-o asociaţie de bloc, cineva, să vă duceţi la oamenii aceştia să le spuneţi: Domnilor, nu este bine, pentru că nu este voie! Legislaţia internaţională nu vă lasă să vă apropiaţi de monumente...”
Sursa: GorjNews.ro. Titlu original: „Cârciumaru a aprobat în secret o clădire în coasta Coloanei Infinite!”
MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Carmen Sylva
I.L. Caragiale
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Ciprian Chirvasiu, Dan Mihăescu, Dan Popovici, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Dorel Vişan, Florian Colceag, Florin Chilian, Ion C. Rogojanu, Laurian Stănchescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Marius Ionescu, Mircea Coloşenco, Miron Manega, Sergiu Găbureac, Stela Covaci






