Se încarcă pagina ...

FEMEI GROZAVE. Maria Rosetti, o franco-englezoaică îndrăgostită de România, simbolul revoluţiei paşoptiste

Data publicarii: 21.08.2011 00:34:00

MARIA ROSETTI (n. 1819, Guernesey, Anglia – d. 13/14 februarie 1893, Bucureşti) a fost prima publicistă din România. Cu tatăl căpitan scoţian şi mama franţuzoaică, pe numele adevărat Mary Grant, a trăit în adolescenţă în Provence, Franţa.

 

S-a căsătorit în 1847, la Plymouth, Anglia (în perioada în care fratele său, Effingham Grant, era consulul Angliei la Bucureşti), cu C. A. Rosetti, alături de care a luat parte la evenimentele din anul următor. A participat la întrunirile desfăşurate în casa familiei Rosetti, ce aveau ca scop pregătirea revoluţiei în Ţara Românească. A făcut tot posibilul să-şi salveze soţul arestat de turci şi expediat cu o corabie otomană în susul Dunării, spre Serbia, în septembrie 1848.

 

Deghizată în ţărancă, împreună cu pictorul C. D. Rosenthal, bun prieten cu C. A. Rosetti, şi Libertatea Sophia, copilul abia născut,  Maria Rosetti urcă pe corabia în care se găseau, alături de soţul ei, Nicoale Bălcescu, Ion Ionescu de la Brad, Dimitrie Bolintineanu, şi cere voie însoţitorilor să-i dea voie să-şi sărute soţul. În momentul delicatului act, îi strecoară soţului în gură un bileţel în care erau fixate ora şi locul unde întreg grupul de revoluţionari va fi eliberat.

 

Operaţia, despre care relatează Jules Michelet în "Les Principautés Danubiennes. Madame Rosetti. 1848", publicat în „Evenement”, Paris, 1851, a reuşit, după care au trăit nouă ani în exil, la Paris. Aici Maria Rosetti publică Principautés Danubiennes, în 1853, şi colaborează cu ziarul „La Presse”.

 

 

"România revoluţionară" şi "România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii", de C. D. Rosenthal

 

Rosenthal a folosit-o ca model pentru lucrările sale "România revoluţionară" şi "România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii", pictate în 1850. Începând cu 1857, a colaborat ca redactor la mai multe ziare, reviste şi almanahuri, cu deosebire la „Românul”, fondat de soţul ei, unde publică povestiri pentru copii, descrieri de călătorie sau cronici dramatice.

 

A editat „Mama şi copilul”, revistă literară săptămânală ce a funcţionat din iulie 1865 până în aprilie 1866, profilată pe articole şi traduceri în sprijinul educaţiei mamei şi copilului. „Scrierile ei jurnalistice şi corespondenţa particulară ilustrează un patriotism dus până la exaltare şi o credinţă sinceră şi totală în ideile de libertate, egalitate şi dreptate socială” (Sultana Craia). Fiul său, Vintilă C.A. Rosetti, publică o parte din contribuţiile sale literare în vol. Scrieri din 1864 şi 1865 (1893), cu o prefaţă scrisă de istoricul francez J. Michelet.

 

În timpul războiului din Balcani, din 1877–78, a înfiinţat două spitale, în Craiova şi Turnu-Măgurele, a organizat şi condus un spital de campanie la sud de Dunăre şi a înfiinţat „Comitetul Femeilor”, cu ajutorul căruia a reuşit să strângă fonduri substanţiale pentru armată şi spitale. „Este întâia femeie cultă care a fost părtaşă activă la strădania poporului român de a-şi făuri o viaţă liberă, în cursul veacului trecut. Şi totodată întâia publicistă care şi-a pus scrisul, dezinteresat, în slujba intereselor naţionale” (Lucian Predescu).

 

Sursă: REŢEAUA LITERARĂ 

Afisari: 3890
Autor: Profesor George Marcu
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: watrin jean claude (Jan, Sat 27, 2018 / 20:54)
As vrea sa stiu unde sta pictura asta lui Rosenthal
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firi╚Ťă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea ╚śerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter