Pe 11 august 1999, chiar în ziua Eclipsei, George Nicolescu cânta "Eternitate", în timp ce discul Soarelui era acoperit în întregime. Atunci Mangalia intra în atenţia românilor, printr-un maraton al divertismentului, "7 zile&7 nopţi".

Din 2000, o dată cu apariţia sce­nei plutitoare, unică în Europa, festivalul a primit numele Callatis. Din 2002, Festivalul Callatis a devenit Festivalul Românilor de Pretutindeni. Sub genericul "Hai Acasă!", an de an, Callatis a fost locul de întâlnire al asociaţiilor româneşti din diaspora cu personalităţile vieţii cultural-artistice şi politice din ţară.
Tot la Callatis s-a născut Miss Diaspora, un concurs de frumuseţe şi spiritualitate românească, în care se întrec tinere de origine română din toată lumea.

În 2007 şi 2008, Callatis Euro Tour a prezentat "Balade din Car­paţi" cetăţenilor europeni din Austria, Germania, Franţa, Belgia, Italia. Callatis 2007 a marcat apariţia SARP; pic­tori, graficieni, scriitori, sculptori şi ar­tişti ai fotografiei au venit la Sa­lo­nul Românilor de Pretutindeni, pentru marea confruntare cu pu­blicul drag.

În fiecare seară, spectacolele des­fă­şurate pe scena-scoică au fost ur­mă­rite de peste 15.000 de oameni. Bine­în­ţeles, aceste date au intrat în istorie. Dar Festivalul Callatis nu e de domeniul trecutului şi atât. Din 2011 pentru festivalul regizorului Cornel Diaconu (căci el poartă toată "vina" existenţei acestui fenomen artistic) se scrie o nouă istorie...

Festivalul Callatis se mută de la Mangalia la Roma. Incredibil, dar e cât se poate de adevărat! Callatis va fi la Roma! "Colaborarea excelentă cu Eugen Terteleac la evenimente de mare amploare, precum şi capacitatea organizatorică a Asociaţiei Românilor din Italia, m-au încurajat să iau această decizie. Sunt convins că, între 9 şi 15 august 2011, Ca­pitala Românilor de Pretutindeni va fi Roma", declară Cornel Diaconu.

Pentru câteva ore, în prezenţa a mii de turişti şi localnici, pieţele centrale ale staţiunilor turistice din apropierea Romei devin o insulă de su­flet românesc, de cultură ro­mâ­neas­că.

"Plaza Romania" va fi un spaţiu de promovare a tradiţiilor româneşti, un atelier de creaţie interactiv, susţinut de micii artişti din cercul "Culoare şi Vis", condus de profesoara şi pictoriţa Elena Stoica. Este o experienţă deja verificată pe câteva continente, unde aceşti copii ta­len­taţi, dintr-un sat de la poalele Mun­ţi­lor Carpaţi, au fost profesori de de­sen pentru mii de cetăţeni din SUA, Canada, Franţa. Lucrările realizate în "Plaza Romania" vor fi dăruite spec­ta­ctorilor, împreună cu gadgeturi personalizate. În aceeaşi piaţă romană vor fi prezenţi şi meşteri populari, iar membrii ansamblurilor folclorice vor deveni profesori adhoc de dans po­pular şi românesc pentru turişti şi localnici.

La "Simpozionul românilor din Italia", reprezentanţi ai guvernului ita­lian vor discuta faţă în faţă cu ro­mânii din Italia despre respectarea drep­turilor şi obligaţiilor, atât de co­mu­nitatea românilor (peste 1,5 mi­lioa­­ne de persoane), cât şi de statul italian. În ianuarie 2006, de Ziua Unirii, Slatina a intrat în Cartea Recordu­rilor: 14.000 de slătineni sunt mândri că au stabilit un record mondial, dansând Hora Unirii la minus 20 de grade Celsius.

Anul acesta, la Roma, se poate stabili un nou record. Organizatorii vor să marcheze astfel împlinirea a 150 de ani de Unitate a Italiei. Şi, cu sprijinul Primăriei Generale a Romei, în Piazza del Popolo se va încinge un dans dedicat istoriei poporului frate italian. Peste 15.000 de români, ita­lieni şi turişti aflaţi în Cetatea Eternă pot intra în Cartea Recordurilor. Participanţii la eveniment vor primi un document care atestă acest fapt: "Eu am intrat în Cartea Recordurilor, Roma, 13 august 2011".

Orice exces vine dintr-o lipsă. Mutarea Festivalului Callatis la Roma poate fi considerată un exces, dar e unul fericit. La Mangalia nu a mai pu­tut avea loc, pentru că erau alte prio­­rităţi. La Roma iată că se poate. Adică în vechiul centru al lumii şi asta, da, poate părea un exces. De fapt, probabil, acolo îi este locul. Românii, cu o parte din patrimoniul lor cultural şi spiritual, vor fi în centrul lumii.

FOTO: Aurel Miron Manea - Statuile conducătorilor daci din Piazza del Popolo (marmură, sec. II)

Sursă text:  JURNALUL NAŢIONAL