Pe 27 decembrie se împlinesc 106 ani de la moartea celebrului inginer Gustave Eiffel (1832-1923), proiectantul faimosului turn ce-i poartă numele. Monumentul a fost construit în 1889, în onoarea centenarului Revoluţiei Franceze. Aşadar, în 2009 s-au împlinit 120 de ani de la construcţia Turnului Eiffel.

Recomandat de Alecsandri

Puţini români ştiu, însă, că acest simbol al Parisului a fost realizat după o tehnologie descoperită în România, de inginerul român Gheorghe Pănculescu. Acesta, după ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zürich, a ajuns să lucreze, la recomandarea scriitorului Vasile Alecsandri, în cadrul companiei “Eiffel“. A revenit în ţară în 1878, pentru a demara construcţia căii ferate Bucureşti – Predeal, ocazie cu care a inventat un sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată, sistem ce avea să revoluţioneze domeniul construcţiilor metalice. Datorită noii metode de montare a şinei pe traverse în afara spaţiului căii ferate, Pănculescu a finalizat construirea liniei ferate în mai puţin de 12 luni - deşi termenul alocat a fost de cinci ani.

Oţel de Reşiţa şi fontă de Govajdia

Gustave Eiffel, care-l cunoştea pe Pănculescu de la Paris, a aflat de acestuia şi s-a deplasat la Vălenii de Munte, în 1879, pentru a discuta despre noua metodă. Francezul a fost impresionat de ideea românului şi i-a propus aplicarea ei în proiectul său de înălţare a unui turn ieşit din comun, turn ce avea să fie prezentat la Expoziţia Universală din 1889. Au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de Pănculescu la construcţia turnului, folosind subansamble metalice confecţionate la sol şi asamblate pe măsură ce se edifică lucrarea. Împreună au concretizat acest proiect ce avea să devină unul dintre simbolurile lumii. Este de presupus că cei doi ingineri s-au întâlnit şi în cursul anului 1882, când Gustave Eiffel retuşa ultimele detalii ale veritabilei bijuterii arhitectonice din România numită Hotelul Traian din Iaşi. Structura turnului Eiffel a fost construită între 1887-1889, din oţel produs la Reşiţa. Turnul Eiffel mai are în compoziţie fontă de la furnalul din Govajdia, localitatea Ghelar din judeţul Hunedoara.

Cu chiu, cu vai, o şcoală cu numele său

Profesorul Eugen Stănescu de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova s-a numărat printre puţinii cercetători ai colaborării dintre Gustave Eiffel şi Gheorghe Pănciulescu. El s-a dus special în Franţa pentru a studia cat de cunoscută este contribuţia inginerului român la ridicarea acestei construcţii. Studiind documentele acelor vremuri, profesorul a găsit un studiu intitulat “Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, datat 1887, în care Alexandre Gustave Eiffel precizează că turnul care îi poartă numele nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnica inovatoare folosită de inginerul român Gheorghe Pănculescu la construcţia tronsonului de cale ferată Bucureşti-Predeal. Aşadar – şi din păcate - numele românului este mult mai cunoscut în Franţa decât în ţara unde s-a născut. Pentru o minimă recunoaştere a valorii marelui inginer român, la insistenţele profesorului Eugen Stănescu, o şcoală generală din Vălenii de Munte poartă numele inginerului Gheorghe Pănculescu.