Se încarcă pagina ...

MIRCEA ELIADE: "Nu cred că se află ţară europeană în care să existe atâtia intelectuali cărora să le fie ruşine de neamul lor"

Data publicarii: 11.02.2017 20:18:00

A apărut, acum de curând, o nouă modă printre tinerii intelectuali È™i scriitori; a nu mai fi români, a regreta că sunt români, a pune la îndoială existenÈ›a unui specific naÈ›ional È™i chiar posibilitatea inteligenÈ›ei creatoare a elementului românesc. Să ne înÈ›elegem bine: tinerii aceÈ™tia nu depăÈ™esc naÈ›ionalul pentru a simÈ›i È™i gândi valorile universale, ei nu spun: „nu mai sunt român, pentru că sunt înainte de toate om, È™i cuget numai prin acest criteriu umiversal È™i etern”.

 

Tinerii aceÈ™tia nu dispreÈ›uiesc românismul pentru că sunt comuniÈ™ti, sau anarhiÈ™ti, sau mai stiu eu ce sectă social universală. Nu. Ei pur È™i simplu, regretă că sunt români, È™i ar vrea să fie (o mărturisesc) orice altă naÈ›ie de pe lume, chinezi, unguri, nemÈ›i, scandinavi, ruÈ™i, spanioli; orice, numai români nu.

 

S-au săturat până în gât de destinul acesta de a fi È™i a rămâne român. Și caută prin orice fel de argumentare (istorică, filosofică, literară) să demonstreze că românii sunt o rasă incapabilă de gândire, incapabilă de eroism, de probleme filosofice, de creaÈ›ie artistică, È™i aÈ™a mai departe. Unul dintre ei se îndoieÈ™te atât de mult de realitatea unui neam românesc războinic, încât îÈ™i propune să citească Istoria Imperiului Otoman a lui Hammer, ca să verifice dacă într-adevăr s-au luptat vreodată românii cu turcii, È™i i-au învins! Altul crede că orice creier care contează în istoria È™i cultura „românească” nu e de origine română: Cantemir, Kogălniceanu, Eminescu, HaÈ™deu, Conta, Maiorescu, Iorga, Pârvan etc. etc. – toÈ›i, dar absolut toÈ›i sunt streini.

 

Sunt slavi, evrei, armeni, nemÈ›i, orice; dar nu pot fi români, românii nu pot crea, nu pot judeca; românii sunt deÈ™tepÈ›i, sunt È™mecheri, dar nu sunt nici gânditori, nici creatori.

 

Dacă le pronunÈ›i vreun nume despre care se È™tie sigur că e românesc, au alte argumente.

Este din Oltenia? Sânge sârbesc. Este din Moldova? Moldova întreagă este slavizată. Din Transilvania? Sânge unguresc. Cunosc câÈ›iva moldoveni care spun cu mândrie: am sânge grecesc, sau: „strămoÈ™u-meu a fost rus”. Singura lor È™ansă de a fi oameni adevărati este de a-È™i dovedi că originea lor nu este curat românească.

 

Nu cred că se află È›ară europeană în care să existe atâÈ›ia intelectuali cărora să le fie ruÈ™ine de neamul lor, să-i caute cu atâta frenezie defectele, să-È™i bată joc de trecutul lui È™i să mărturisească în gura mare, că ar prefera să aparÈ›ină, prin naÈ™tere, altei È›ări.

 

ToÈ›i tinerii aceÈ™tia au de făcut obiecÈ›ii neamului românesc. Mai întâi, spun ei, românii sunt deÈ™tepÈ›i È™i asta îi împiedică să aibă drame interioare, să cunoască profunzimile sufletului omenesc; îi împiedică să aibă probleme. Cine nu are probleme sufleteÈ™ti, cine nu capătă insomnii din cauza meditaÈ›iilor È™i agoniilor, cine nu e în pragul nebuniei È™i al sinuciderii, cine nu ajunge pentru zece ani neurastenic, cine nu uită: „Neant! Agonia! Zădărnicia!”, cine nu se dă cu capul de pereÈ›i ca să afle „autenticitatea”, „spiritualitatea” È™i „viaÈ›a interioară” acela nu poate fi om, nu poate cunoaÈ™te valorile vieÈ›ii È™i ale culturii, nu poate crea nimic.

 

Românii sunt deÈ™tepÈ›i – ce oroare! Unde poate duce deÈ™teptăciunea? La ce-È›i foloseÈ™te faptul că poÈ›i cunoaÈ™te, superficial realitatea – când îÈ›i lipseste facultatea de a imagina probleme, îÈ›i lipseste boala prin care poÈ›i întrezări moartea È™i existenÈ›a, îÈ›i lipsesc înseÈ™i elementele dramei lăuntrice?

 

Tinerii aceÈ™tia sunt supărati pe neamul românesc pentru că românii nu au drame, nu au conflicte È™i nu se sinucid din disperare metafizică. Tinerii au descoperit o întreagă literatură europeană de metafizică È™i etică a disperării. Și pentru că disperarea este un sentiment necunoscut românului (care a rămas, în pofida atâtor erezii È™i culturalizări, drept credincios Bisericii Răsăritene), tinerii intelectuali au dedus stupiditatea iremediabilă a acestui neam. Tot ce nu se găseÈ™te în Pascal, în Nietzsche, în Dostoievski È™i Heidegger – È™i toate aceste genii au elaborat o gândire impenetrabilă structurii gândirii româneÈ™ti – tot ce nu se găseÈ™te în nebunia unui biet om din Germania, în viziunile unui rus È™i în meditaÈ›iile unui catolic în veÈ™nică îndoială nu înseamnă nimic, nu are valoare filosofică, nu are valoare umană.

 

AlimentaÈ›i de lecturi europene, mimând drame europene, voind cu orice preÈ› o spiritualitate care să se asemene chiar numai exterior cu spiritualitatea occidentală sau rusă – tinerii n-au înÈ›eles nimic din geniul acestui popor românesc, bântuit de atâtea păcate, având nenumărate lipsuri, dar strălucind totusi cu o inteligenÈ›ă È™i o simÈ›ire proprii. Tinerii au reacÈ›ionat împotriva curentului de acum zece-doisprezece ani, pornit de la „Gândirea” È™i „Ideea europeană” (Pârvan, Lucian Blaga, Nae Ionescu, Nichifor Crainic; publicaÈ›iile lui N. Iorga) care proclamase „autohtonismul”, „specificul etnic”, în artă È™i în gândire È™i încercase cea dintâi filosofie ortodoxă prin crearea tipologiei româneÈ™ti.

 

Cauzele acestei reacÈ›iuni (care a început prin a fi pur spirituală, pentru a ajunge în deplin nihilism, negaÈ›ie a istoriei, relativism în cultură, disoluÈ›ia conceptelor critice etc.) sunt mult prea interesante È™i prea aproape de noi ca să ne încumetăm să le discutăm în acest articol. Dealtfel, nici n-am încercat azi să cercetăm întreg fenomenul „a nu mai fi român”, ci numai să denunÈ›ăm câteva din aberaÈ›iile ultimei mode intelectuale.

 

Acei care disperează de destinul de a se fi născut români, judecă strâmb meritele È™i defectele poporului. Ei vor problematică, îndoială, eroism – iar poporului român îi e cu totul străină îndoiala È™i despre eroi are o concepÈ›ie cu totul familiară. Pentru un tânăr intelectual credinÈ›a È™i îndoiala au valoare filosofică, deschid căile meditaÈ›iei prin „probleme”; pentru un È›ăran român, nu există îndoială, el crede firesc („aÈ™a cum curg apele, sau cresc florile”), fără „probleme” (È›ăranul român este realist; vezi colecÈ›iile de proverbe, ca să înÈ›elegi cum a reacÈ›ionat el contra încercărilor de idealism, de criticism, aduse de popoarele cu care a intrat în legătură).

 

Intelectualii au despre eroi o concepÈ›ie morală sau magică; È™i într-un caz, È™i în altul, ei judecă individualist, iar la limită, demoniac. Am arătat altădată ce cred românii despre eroii neamului; ceea ce cred È™i despre personagiile biblice È™i apostolice, că trăiesc într-un rai ca un plai românesc, că gândesc la nevoile lor, familiale, ca È™i în viaÈ›ă, coboară pe pământ în ceasuri grele, stau de vorbă cu oamenii într-un limbaj familiar etc. Eroii, aÈ™a cum sunt înÈ›eleÈ™i de popor, È™i eroii, aÈ™a cum sunt închipuiÈ›i de intelectualii tineri – nu au nimic – de-a face între ei. Unii au un eroism pe care li-l dă viata asociată, ceilalti concep un eroism etic, de probleme, de drame È™i conflicte.

 

Apoi, tinerii intelectuali judecă totdeauna un popor prin ce creează, nu-l judecă prin ceea ce este, prin supravieÈ›uirea lui. A „crea” este o concepÈ›ie individualistă; a fi aÈ™a cum a lăsat Dumnezeu, este adevărata axă a „spiritualităÈ›ii” poporului. În concepÈ›ia poporului, nimic nu se creează, nimic nu se face; lucrurile vin È™i pleacă, lucrurile se întâmplă. Dar aceasta este o problemă prea complicată pentru a o rezolva aici. Este adevărat că poporul românesc suferă de multe păcate, este adevărat că ne lipsesc multe axe – dar aceasta e condiÈ›ia noastră umană, acestea sunt posibilităÈ›ile noastre de a atinge universalitatea. Putem pleca de la ele, sau le putem ignora, pur È™i simplu. Dar nu e nici cavaleresc, nici eficace – să ne fie ruÈ™ine că ne-am născut români, numai pentru simplul motiv că nu găsim în valenÈ›ele româneÈ™ti ceea ce vrea Chestov sau Dostoiewski.

 

(Preluare din Vremea, an VI, nr. 304 din 10 Septembrie 1933)

 

Sursă: Canalmedia.tv

Afisari: 921
Autor: MIRCEA ELIADE
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Petrache Boboc (Feb, Sun 12, 2017 / 20:07)
Duminicală.
Sunt român È™i cunosc că înaintea năvălirii mongolilor aveam identitatea de geto-dac. În urma mongolilor au apărut prădătorii È›igani, fugăriÈ›i din India È™i Persia. Stăpânitorii Romei, mi-au schimbat identitatea pentru catolicizare. Ulterior, sau alăturat acestei blestemăÈ›ii È™i năvălitorii slavi È™i unguri, având scopul de a susÈ›ine că au cultivat niÈ™te băÈ™tinaÈ™i, ortodoxi/toleranÈ›i, despre care nu aveau habar de unde provin! Au furat cronicile È™i orice izvor istoric, au apărut cronicari vicleni È™i dicÈ›ionare care menÈ›in ASCUNSE cuvintele din vocabularul geto-dac. După ultima lovitură de stat, minciuna È™i trădarea sunt ridicate le rang de principiu, fapt care nu corespunde conÈ™tiinÈ›ei naÈ›iunii È™i poporului român. Cenzurarea ADEVĂRULUI loveÈ™te crunt în implicarea DEMOCRATĂ a poporului. Sunt obligat să nu pot comunica È™i este foarte trist.
Alte popoare È™i-au luat deja destinul în propriile mâini (Danemarca, Islanda) È™i acest fapt este ascuns de media aservită teroriÈ™tilor care butonează la cele două palate.
P.B. 0744 435 445
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, FiriÈ›ă Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircia Chelaru, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter