Se încarcă pagina ...

REVISTA PRESEI MAGHIARE

Data publicarii: 20.07.2013 20:26:00

Ziua Solidarităţii Naţionale

Ce s-a întâmplat la Trianon? De ce trebuie să ne amintim de el? De ce este bine să ştim că nu noi am cerut destrămarea patriei noastre? De ce trebuie să ştim că în urma unui dictat nedrept de pace am ajuns - împreună cu pământul nostru natal - în mijlocul unei ţări cu o cultură străină? De ce putem spune că în locul unui tratat de pace, la Trianon a avut loc un dictat? Pentru că pe noi nu ne-a întrebat nimeni ce vrem. De ce în Transilvania nu a avut loc pe atunci un referendum? Pentru că mulţi compatrioţi de-ai noştri români nu şi-ar fi dat nici ei votul pentru a deveni cetăţenii unei ţări rămase în urmă, feudale.

Politicienii români naţionalist-extremişti vorbesc şi azi cu mândrie despre faptul că armata română ocupase Budapesta, şi că dacă nu ne abţinem, ne trimit oricând acolo! Nu pomenesc însă niciodată de faptul că această faptă glorioasă a avut loc în momentul în care patria noastră rămăsese fără apărare militară. După cum nu se spune nimic nici despre faptul că România a dispus mobilizarea în momentul în care s-a încheiat primul război mondial! Si nu se spune nimic nici despre faptul că au atacat Ungaria prin încălcarea dreptului internaţional, tot invocând falsa idee că armata română pătrunde în Transilvania ca trupă a antantei, de menţinere a ordinii, şi că ocupă doar cele mai importante puncte strategice. In războiul de patru ani, armata română a luptat doar câteva luni, timp în care conducerea politică română şi-a trădat în repetate rânduri toţi aliaţii. Drept recunoştinţă obţine teritorii de la toţi vecinii. Nu multe ţări se pot lăuda în istorie cu asemenea fapte!

Dominaţia română a început cu brutalităţi, cu intimidări. Au confiscat averi de stat şi particulare uriaşe, au ocupat minele de argint şi de aur, etc. Toate acestea s-au petrecut, după cum spunea premierul român Brătianu, pentru că trebuie să slăbim cât mai mult posibil Ungaria.

Cum au putut fi rupte mai bine de două treimi din teritoriul Ungariei? Pentru că armata ungară a fost chemată de pe front şi a fost dezarmată încă de la graniţă.

Eu cred că autodeterminarea, autonomia teritorială a secuimii poate fi asigurată şi în cadrul României! Asta nu înseamnă ghetoizare, ci faptul că în interiorul României poate fi înfăptuită o ţară-mamă interioară solidă, în care asigurarea exemplară a drepturilor minorităţii române să fie un exemplu pentru felul în care trebuie garantate şi drepturile minorităţii maghiare transilvane.

In Ziua Solidarităţii Naţionale vă cer să puneţi capăt propagandei împotriva pretenţiei juste a secuimii, autonomia teritorială!

Secuii nu vor accepta românizarea Pământului Secuiesc după modelul regiunilor maghiare şi al marilor oraşe cândva pur maghiare din Transilvania. Trebuie să spunem că noi, secuii, avem o patrie: Pământul Secuiesc istoric. In sufletele noastre, şi Bazinul Carpatic este tot patria noastră!

Nu degeaba am denumit ziua deciziei de la Trianon Zi a Solidarităţii Naţionale. Ea ne aminteşte de tragedia naţiunii noastre şi ne conştientizează de faptul că deşi trăim pe teritoriile mai multor state, suntem un popor creator de valori, capabil. Alcătuim o singură naţiune şi putem fi mândri de cultura şi istoria noastră. Patria maghiară trăieşte în inimile noastre şi nici o putere nu ne poate lua acest lucru!

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6904 din 01.06.2013, autor Kadar Gyula

 

Aparţinem unii de ceilalţi

Să nu ne temem să spunem că ziua de 4 iunie este pentru noi o zi de doliu, pentru că victorioşii şi aliaţii lor au furat patria şi au fărâmiţat ţara. Să nu ne ascundem după deget: la Trianon a fost semnat un dictat, nu un acord de pace.

Să nu uităm trecutul şi nici să nu ne cramponăm de el. Să nu ne întristăm dacă ne aducem aminte de modul în care s-a procedat cu naţiunea şi cu ţara. Să nu încercăm să ne explicăm eşecurile prin intermediul Trianonului, pentru că nu am pierdut totul. Să ne gândim mai degrabă dacă am reuşit să învăţăm ceva din tragedia naţională. Oare ne-a dat atâta putere pentru ca în pofida voinţei marilor puteri, în pofida indiferenţei sau temerii Europei, să existe totuşi o naţiune maghiară?

In urmă cu trei ani, parlamentul ungar a declarat ziua de 4 iunie ziua solidarităţii naţionale, incluzând în lege solidaritatea maghiarilor din cadrul mai multor state. In momentul de faţă începem să înţelegem de ce a fost nevoie de acest lucru, pornind de la ideea că în Ungaria au ajuns în planul secund cei care îşi alarmau concetăţenii cu cele 23 de milioane de români, că din Debrecen şi până în Hodmezovasarhely, pe multe primării a fost arborat drapelul secuiesc în acelaşi timp în care puterea de stat din România a pornit un adevărat război împotriva simbolurilor noastre. In felul acesta suntem mai puternici. In momentele în care la Bruxelles, europarlamentarii slovaci, ungari şi transilvăneni adoptă poziţii faţă de cauza maghiarilor privaţi de cetăţenia slovacă. Cauza privărilor de drepturi capătă astfel o publicitate mai mare şi poate că în felul acesta nu va fi măturată de pe masa Parlamentului European. De câte ori se discută despre cazul maghiarilor din Ucraina Subcarpatică sau din Voivodina, ideea solidarităţii naţionale - inclusă în lege - capătă din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai des forme concrete de manifestare.

Aceste idei ne pot da credinţă şi putere, comemorând Trianonul. Va fi nevoie de acest lucru deoarece conducătorii alianţei guvernamentale române au anunţat tocmai ieri că prioritatea cea mai importantă pentru ei o reprezintă revizuirea constituţiei şi reorganizarea regională. In urma acestora, Pământul Secuiesc ar urma să fie asimilat într-o regiune uriaşă, în care procentul maghiarilor nu ar depăşi 30%.

In cazul în care ideea solidarităţii naţionale va deveni o realitate, în cazul în care vom fi puternic susţinuţi de Budapesta şi în cazul în care aici, în Transilvania, vom reuşi să ne canalizăm forţele într-o singură direcţie, situaţia noastră nu va fi, poate, lipsită de speranţă.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6906 din 04.06.2013, autor Farcadi Botond

 

4 iunie - Ziua Solidarităţii Naţionale

Ziua de 4 iunie a fost declarată de Parlamentul Ungar ziua solidarităţii naţionale. Astăzi, în judeţul nostru vor fi organizate următoarele festivităţi de comemorare dedicate Trianonului.

La Sfântu Gheorghe, primăria şi Casa de Cultură Konya Adam vor organiza, în curtea Muzeului Naţional Secuiesc, un program literar-muzical. De la ora 16:00, Raduly Baka Rebeka, elevă a Colegiului Reformat din Sfântu Gheorghe, va cânta cântece populare. De la ora 16:30, elevii Colegiului Szekely Miko vor prezenta un program literar intitulat Patria la înălţimi, patria în adâncuri, sub îndrumarea lui Dobra Judit şi Tokos Ibolya. De la ora 16:50 va urma un moment artistic prezentat de Colegiul Szekely Miko şi de şcoala înfrăţită, Gimnaziul Leowey Klara din Pecs. Dirijori: Szanto Kinga şi Szocs Annamaria. Primarul Antal Arpad va susţine un discurs. In caz că vremea va fi nefavorabilă, programul comemorativ se va ţine în sala de conferinţe a Colegiului Szekely Miko.

Festivitatea de comemorare dedicată Trianonului va începe în Parcul Elisabeta, la ora 17:30, pe locul fostului drapel al ţării. Invitatul de onoare este Izsak Balazs, preşedintele CNS. Vor rosti cuvântări şi reprezentanţi ai PCM, PPMT, UDMR, EMI şi ai Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM).

La Târgu Secuiesc, filiala locală a Mişcării de Tineret 64 de Comitate va organiza un marş de rememorare. Participanţii se vor aduna la intersecţia drumurilor Gheorghe Doja şi Libertăţii, la distribuitorul de presă Kacso Press. Manifestarea va începe la ora 17:32, cu intonarea imnului ungar. Traseul marşului de rememorare este următorul: strada Gheorghe Doja - strada Petofi Sandor- Gabor Aron- Bem Jozsef-monumentul Eroilor. La monumentul eroilor vor avea loc cuvântări, vor fi recitate poezii, iar festivitatea de comemorare se va încheia cu intonarea imnului secuiesc.

La Covasna, festivitatea dedicată Trianonului şi depunerile de coroane vor avea loc la ora 17:00, în curtea bisericii comunităţii din Voineşti.

La Ojdula, festivitatea de comemorare dedicată împlinirii a 93 de ani de la dictatul de pace de la Trianon va avea loc la monumentul eroilor căzuţi în primul război mondial, la Vaskut. Pornirea are loc la ora 11:00, din centrul comunei Ojdula.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6906 din 04.06.2013

 

Nimic pentru maghiari!

Maghiarii vor să schimbe întotdeauna ceea ce este imposibil de schimbat. Maghiarii din România vor să schimbe primul articol al Constituţiei, care prevede că România este stat naţional. Maghiarii din Slovacia vor să modifice decretele Benes şi vor ca aceia care au dobândit cetăţenia ungară, să nu o piardă pe cea slovacă. Nu vrem oare să înţelegem că unele lucruri nu pot fi schimbate?!

Aceste lucruri le invocă şi Victor Ponta. El a surâs enigmatic la congresul UDMR, împreună cu Crin Antonescu. Au declarat că nu promit nimic. Poate că Ponta ar fi dispus să asculte cererile maghiarilor, însă, prin prisma legii, şi el este legat de mâini. La noi, punctul 152 al constituţiei interzice schimbarea definiţiei de stat naţional. Bineînţeles că nu Ponta este de vină pentru acest lucru. In ordine: articolul unu nu poate fi schimbat. Există oare vreun articol care prevede imposibilitatea schimbării punctului 152?

Decretele Benes nu pot fi retrase în Slovacia, deoarece parlamentul slovac a dispus inviolabilitatea lor. Maghiarii au depus plângere la Parlamentul European din cauza decretelor Benes şi a legii cetăţeniei. Putem considera drept o reuşită faptul că membrii comisiei pentru petiţii s-au ocupat pur şi simplu de aceste probleme. S-a dispus organizarea şedinţei cu uşile închise, deoarece delegatul român a cerut acest lucru. De la negocieri a fost exclus preşedintele Partidului Comunităţii Maghiare, Berenyi Jozsef. Un următor pas ar putea fi excluderea lui din Slovacia, alături de cei care au preluat cetăţenia ungară. Este posibil acest lucru, potrivit legii. In urmă cu 93 de ani ni s-au promis multe. Ulterior a reieşit că promisiunile au depăşit normele europene. Acestea au trebuit limitate, pentru ca problema etnică să poată fi soluţionată în mod european.

Slovacii ar trebui să se bucure de faptul că maghiarii din Slovacia ţin la cetăţenia lor slovacă. Ce s-ar întâmpla dacă fiecare maghiar de acolo ar prelua cetăţenia ungară? Slovacii şi-ar retrage cetăţenia slovacă şi s-ar trezi că lângă frontiera ungară, în Slovacia, există jumătate de milion de cetăţeni ungari. Ei ar spune că din moment ce nu mai sunt cetăţeni slovaci, nu mai au nici o legătură cu Slovacia. Doresc să trăiască în Ungaria fără să se mute de pe pământul lor natal.

A fost soluţionată şi problema regionalizării: judeţele au fost împărţite în aşa fel încât nici unul să nu fie majoritar maghiar. Este un bun exemplu. Judeţele noastre, locuite de maghiari, vor fi împărţite în acelaşi mod, în toate direcţiile rozei vânturilor, strict pe criterii ştiinţifice.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6906 din 04.06.2013, autor Kuti Janos

 

Nu putem accepta

Cu ocazia rememorării dezmembrării violente a Ungariei, estul Europei este bântuit din nou de spiritul naţionalismului. Este groaznic că la 93 de ani de la tragedia noastră naţională, în statele succesoare încă mai pot accede la guvernare forţe obscure care până şi pe propriul nostru pământ natal ne pun la îndoială existenţa. Si o pot face, deoarece în 1920, la Trianon, Ungaria a fost pur şi simplu divizată, iar noi nu ne-am revenit nici azi din consternare.

In asemenea împrejurări, în care nu putem dispune nici măcar de propriile noastre valori, este greu să decidem în probleme de destin, în schimb putem preciza un singur lucru: nu ne putem încrede decât în noi, nu putem miza decât pe noi, astfel că nu putem ceda nici măcar în faţa glasului de sirenă al puterii perfide, ci trebuie să-i observăm cu ochi de Argus, să vorbim imediat de acţiunile pe care le fac în dauna şi împotriva noastră.

Azi abia dacă mai avem ceva ce să ne ia. Teritorii uriaşe, cu populaţie pur maghiară au ajuns în posesia Slovaciei care pe atunci nici nu exista. O bucată cât o ţară a ajuns să fie a românilor, într-un asemenea mod încât acestora nu le vine nici azi să creadă. Din acest motiv ne urăsc şi se tem de noi, iar pentru ca adevărul nici să nu ne treacă prin minte, încearcă să genereze sentimentul de teamă şi în rândul nostru.

Tocmai de aceea nu avem voie să ne temem. Nu să ne temem trebuie, ci să ne revoltăm atunci când la Bucureşti există un guvern pentru care inexistenţa Pământului Secuiesc a devenit un slogan şi care gândeşte că dacă acesta ar exista totuşi, nu ar putea fi altfel decât românesc, pentru că aşa vor ei. Au sentimentul că pot face acest lucru, deoarece UE respectă şi ea din ce în ce mai fidel poruncile marilor puteri adunate la vremea respectivă la Trianon. Si pentru că de atunci i se spune încheiere a unei păci, noi trebuie să spunem de fiecare dată, cu glas tare, că nu aşa ceva a fost. In urmă cu 93 de ani, ne-au impus o poruncă sălbatică, un interes al marilor puteri, care a fost semnată de nişte oameni care nu ştiau aproape nimic despre Ungaria. Tocmai din acest motiv nu putem accepta acest dictat!

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 105 din 05.06.2013, autor Bedo Zoltan


Se pregăteşte un atentat împotriva secuilor

Filiala din Târgu Secuiesc a Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM) a organizat ieri după-amiază (4.06 2013 n.r.), la Târgu Secuiesc, pentru prima oară, o demonstraţie stradală împotriva Trianonului, în ziua solidarităţii naţionale, cu ocazia împlinirii a 93 de ani de la semnarea dictatului de pace.

Demonstraţia la care au participat aproximativ 150 de persoane, în majoritate membri ai mişcării de tineret, a început la ora 17:32 cu intonarea imnului ungar şi cu sunetul clopotelor bisericilor istorice maghiare. Membrii HVIM, care fluturau drapele secuieşti şi ungare, au scandat lozinci precum Piară Trianonul!.

La începutul festivităţii de comemorare, Kiss Zsofia a recitat o poezie scrisă de Wass Albert, după care Toth Balint, purtătorul de cuvânt al HVIM, li s-a adresat celor prezenţi. El a evocat ziua de doliu de acum 93 de ani, când marile puteri au fărâmiţat Ungaria şi naţiunea noastră. Eleva Mike Bernadett a recitat o poezie scrisă de Remenyik Sandor, după care Vad Laszlo, locţiitorul căpitanului Ordinului Istoric al Vitejilor, a evocat cea mai mare zi de doliu a maghiarimii, tragedia de la Trianon. El le-a cerut secuilor să ceară într-un număr cât mai mare cetăţenia ungară, după care Beke Timea a recitat o poezie a lui Wass Albert. Incze Johanna, preşedintele filialei din Târgu Secuiesc a Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI), a enumerat prejudiciile suferite de maghiarii din Transilvania, care trăiesc un destin de minoritar de 93 de ani. Lukacs Anna, învăţătoare pensionară din Lunga, a vorbit despre antecedentele şi consecinţele triste ale tragediei de la Trianon. Ultimul orator a fost Biro Levente, învăţător, preşedintele Consiliului Secuiesc din scaunul Kezdi, care a amintit că puterea română nu a respectat niciodată promisiunile de la Alba Iulia. Ea a modificat artificial procentele etnice de pe Pământul Secuiesc, oraşele maghiare le-a românizat şi, sub masca regionalizării, intenţionează să comită un nou atentat împotriva secuilor. In final, protopopul romano-catolic din scaunul Kezdi-Orbai, Vargha Bela, şi preotul reformat Beder Imre au rostit rugăciuni şi i-au binecuvântat pe cei prezenţi.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6907 din 05.06.2013, autor Iochom Istvan

 

Comemorarea Trianonului la Sfântu Gheorghe - Nu permitem asimilarea Pământului Secuiesc

Nu permitem integrarea, asimilarea Pământului Secuiesc, singura variantă acceptabilă o reprezintă regiunea administrativă autonomă Pământul Secuiesc - au accentuat mulţi din cei care au luat cuvântul cu ocazia festivităţii de comemorare a Trianonului, desfăşurată aseară, în parcul Elisabeta din Sfântu Gheorghe, făcând aluzie la proiectul guvernului vizând reorganizarea teritorial-administrativă. In locul în care fusese cândva arborat vechiul drapel al ţări, cei aproximativ 300-400 de participanţi au fost întâmpinaţi de un drapel secuiesc de mari dimensiuni, care va flutura acolo şi pe viitor.

In numele PPMT a luat cuvântul Nemes Elod, preşedintele organizaţiei din Sfântu Gheorghe. El a ilustrat solidaritatea naţională şi tratarea rănilor provocate de Trianon şi prin procedura simplificată de naturalizare, având în vedere că - după cum a menţionat el - în Trei Scaune sunt 25.000 de persoane care au solicitat acordarea cetăţeniei ungare. Vrem să ne aducem aminte şi să le reamintim şi altora de ceea ce ni s-a promis: autodeterminare. Balint Jozsef, preşedintele organizaţiei din Sfântu Gheorghe a PCM, a spus că, în momentul de faţă, cel mai mare pericol care ne ameninţă îl reprezintă indiferenţa, scepticismul, renunţarea, şi deşi nu ni se oferă în dar nici bunăstare, nici democraţie, nici autonomie, trebuie să luptăm pentru acestea.

Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), a evocat manifestul lui Kos Karoly, intitulat Glasul care strigă, care pomenea încă de pe atunci de autonomie ca scop naţional. După cum a precizat liderul CNS, câteva din ideile formulate acolo au fost revizuite de istorie, iar astăzi este deja clar că Ungaria nu a renunţat la maghiarii care trăiesc în părţile rupte ale ţării. La Budapesta, pe faţada Parlamentului ungar flutură şi drapelul secuiesc alături de cel ungar, o dovadă a faptului că Ungaria ia în serios obligaţiile constituţionale pe care şi le-a asumat, manifestă responsabilitate faţă de noi. A amintit şi Izsak Balazs de pericolele presupuse de proiectele de regionalizare elaborate de guvern: se urmăreşte integrarea Pământului Secuiesc într-o unitate administrativă în care procentul maghiarimii va scădea sub 30%. Acest lucru nu se va întâmpla, pentru că nu vom permite - a accentuat împreună cu Izsak Balazs masa de oameni adunaţi la eveniment. Ne putem imagina o singură variantă a reorganizării administrative, în urma căreia Pământul Secuiesc va deveni o regiune administrativă independentă, autonomă, doar atunci vom putea fi cetăţenii loiali ai României.

La finalul festivităţii, protopopul Eparhiei Reformate din scaunul Sepsi, Incze Zsolt, a rostit o rugăciune. Comemorarea s-a încheiat cu intonarea imnurilor ungar şi secuiesc.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6907 din 05.06.2013, autor Farcadi Botond

 

Se iniţiază un protest stradal?

Membrii filialei din Trei Scaune a PPMT sunt de părere că protestul faţă de revizuirea constituţiei şi a planificatei reorganizări regionale trebuie să aibă loc în stradă şi cât mai repede posibil. Ei nu consideră oportun ca maghiarii din Transilvania să adopte o poziţie doar împotriva legilor adoptate deja - a declarat Nemes Elod, preşedintele filialei PPMT Sfântu Gheorghe, care a mai accentuat că vor propune acest lucru astăzi, în cadrul şedinţei prezidiului naţional. Probabil că aici va fi adoptată o decizie în această problemă - a declarat Benedek Erika, preşedinta organizaţiei judeţene a Partidului Popular.

Benedek Erika a declarat că a fost elaborat proiectul partidului privind reorganizarea, în baza căruia graniţele regiunilor ar urma să fie conturate prin respectarea graniţelor străvechi, istorice şi etnice. Avem convingerea că regiunile funcţionale pot fi înfiinţate doar prin respectarea tradiţiilor seculare - a accentuat ea. PPMT nu face parte din legislativ, dar va protesta cu toate instrumentele posibile în cazul în care va fi adoptată o poziţie nefavorabilă pentru maghiarime. In cazul în care va fi nevoie, vor mobiliza şi pentru ieşirea în stradă - a mai adăugat ea, subliniind că decizia va fi luată de prezidiul naţional.

Benedek Erika a recunoscut că ar fi necesare o colaborare între partidele maghiare, purtarea unor negocieri, însă, după cum a formulat, nu au fost invitaţi deocamdată la negocieri. Ei manifestă deschidere, sunt dispuşi să lanseze şi o iniţiativă în acest sens, doar că întrebarea este cine le va fi partener.

Nemes Elod a declarat: partidul popular a propus în două rânduri fuziunea cu PCM. Prezidiile naţionale ale celor două partide se vor aşeza vineri la masa negocierilor pentru a discuta despre acest lucru.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6908 din 06.06.2013

 

Maghiarii din Transilvania în faţa unui nou Trianon?!

Marţi după-amiază, la ora 16:32, au răsunat clopotele în centrul oraşului Baraolt, în semn de rememorare a momentului care în urmă cu 93 de ani a pecetluit soarta Ungariei Istorice, prin semnarea dictatului de la Trianon.

Festivitatea de comemorare s-a desfăşurat mai întâi în incinta bisericii-cetate catolice, după care au avut loc depuneri de coroane la placheta comemorativă dedicată celor 200 de soldaţi din Baraolt. Participanţii s-au deplasat apoi la placheta comemorativă amplasată pe faţada bisericii reformate, în memoria Diviziei Secuieşti, unde au depus coroane. Participanţii au participat, la invitaţia filialei PCM Baraolt, la dezbaterea organizată la Casa de Cultură Orăşenească pe tema perioadei de dinainte şi de după Trianon, până în zilele noastre. Cei care au luat cuvântul cu ocazia zilei de doliu a Trianonului, au atras cu toţii atenţia asupra istoriei malefice a Trianonului şi au făcut apel la maghiarii din Transilvania să se solidarizeze. In cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, ar putea avea loc chiar şi un al doilea Trianon.

Vincze Greta, elevă din Baraolt, a transmis mesajul lui Horthy Miklos, care se referă în primul rând la obiectivul sfânt, lupta pentru naţiunea maghiară.

Solidaritate naţională în locul dezbinării politice!

Istoricul Demeter Laszlo a făcut şi el apel la solidarizare şi a vorbit despre situaţia actuală ca despre o stare de urgenţă. Maghiarii şi naţiunea par să fi obosit, iar acest lucru se reflectă în scăderea procentului demografic. Nu trebuie să uităm că Transilvania este a tuturor. In momentul de faţă este nevoie de solidaritate naţională şi tocmai în acest spirit a fost organizată şi această zi.

Szep Bela, preşedintele filialei PPMT, a atras atenţia asupra disensiunilor politice. In opinia sa, temerile faţă de Trianonul există şi în momentul de faţă în rândul maghiarilor din Transilvania. Întotdeauna doresc să ne dezbine, iar în momentul de faţă încearcă să înfăptuiască acest lucru sub masca dezvoltării economice. Este o situaţia absurdă, însă astăzi, de ziua solidarităţii naţionale, la Baraolt vom organiza o festivitate separată. Toate acestea avertizează că nu este nevoie de marile puteri străine pentru a ne fi fărâmiţate puterile - a declarat el.

In semn de despăgubire

Szabo Miklos a luat cuvântul în numele Consiliului Secuiesc din scaunul Brăduţ-Micloşoara. Poporul din Bazinul Baraolt este conştient ce anume comemorează în data de 4 iunie. In această zi ne-a fost decisă soarta, însă fără consultarea noastră. 93 de ani nu au fost suficienţi pentru remedierea acestei mârşăvii. Pământul Secuiesc poate fi despăgubit într-un singur fel, prin autodeterminarea deplină - a declarat Szabo. 

Transformarea într-o naţiune care doreşte să trăiască

Lazar Kiss Barna, primarul oraşului Baraolt: Deşi este ziua solidarităţii naţionale, nu putem şi nu vrem să uităm de tragedia suferită de naţiunea noastră. Ziua solidarităţii naţionale ne face să ne solidarizăm şi ne stimulează să cerem o imagine de viitor pozitivă. Benedek Elek a amintit de exemplul Diviziei Secuieşti atunci când a vorbit despre rămânerea acasă, despre rămânerea pe pământul natal. Strămoşii noştri au păstrat pentru noi pământul strămoşesc, chiar şi cu preţul vieţii. Nu a depins de noi faptul că am ajuns aici.... 

Poporul, naţiunea noastră se macină precum o stâncă. Până când, domnilor?!

Toth Jozsef, preot catolic, a vorbit despre umilirea naţională permanentă, despre faptul că naţiunile rupte de tara-mamă trebuie să trăiască în permanenţă ca nişte cetăţeni de rangul al doilea. Dorim autodeterminarea, dar se pare că acest lucru va fi tardiv, ţinând cont de faptul că naţiunea noastră se macină precum o stâncă. Oare cât vor mai dura decadenţa noastră morală, compromisul şi resemnarea?

Preotul unitarian Kiss Alpar şi preotul reformat Krizbai Imre s-au adresat celor prezenţi, amintind că această zi dureroasă de acum 93 de ani va rămâne veşnic în inimile maghiarilor.

In cadrul dezbaterii organizate la Casa de cultură orăşenească, liderul PCM, Nagy Istvan, a declarat că în urmă cu câteva zile când au depus cererea pentru organizarea propriei lor manifestări, nimeni nu a spus că în data de 4 iunie, în centru va avea loc o festivitate comemorativă. Toate partidele politice au fost invitate la acest eveniment .

In cadrul prezentării sale despre Trianon, el a vorbit pe larg despre evenimentele care au condus Ungaria la tragicul dictat. El a amintit că în timpul revoluţiei din 1989 ar fi existat posibilitatea rectificării Trianonului, însă, în mod regretabil, acest lucru nu s-a întâmplat.

Minimul naţional: susţinerea reciprocă

Istoricul Keseru Sandor a vorbit despre situaţia maghiarilor din Bazinul Carpatic, acolo unde liderii noştri aleşi ar avea sarcina să valideze drepturile formulate în dictat. Benko Emoke a vorbit în numele Ordinului Istoric al Vitejilor despre faptul că în zilele noastre, graţie regionalizării, ne aflăm în pragul unui nou Trianon. Nu putem permite ca Pământul Secuiesc să fie fărâmiţat - a evidenţiat el. Din partea PPMT a luat cuvântul Benko Bela, iar din partea CNMT, Bocz Zoltan. Demeter Zsuzsa a transmis ideile Intâlnirii Mondiale a Maghiarilor din Trei Scaune (HMVT). Toate cele trei formaţiuni fac apel la solidaritate, dat fiind faptul că salvarea naţiunii nu poate fi obţinută prin revoluţionarii de fotoliu.

Sursa: publicaţia săptămânală Erdovidek, nr. 21 din 11-17.06.2013

 

Lămuriri în legătură cu drepturile noastre lingvistice

Marko Attila, deputat de Sfântu Gheorghe, i-a interpelat ieri pe membrii guvernului, solicitând date cu privire la măsura în care guvernul a îndeplinit obligaţiile asumate în procesul ratificării Chartei Limbilor Minoritare şi Regionale a Consiliului Europei.

Marko Attila i-a reamintit premierului Victor Ponta, ministrului educaţiei Remus Pricopie, ministrului delegat pentru învăţământul superior, Mihnea Costoiu, ministrului administraţiei Liviu Dragnea, ministrului justiţiei, Robert Cazanciuc; ministrului culturii Daniel Barbu, ministrului de externe Titus Corlăţean, ministrului muncii Mariana Câmpeanu, ministrului sănătăţii Eugen Nicolăescu şi secretarului general al guvernului Ion Morar, faptul că România va ajunge în scurt timp la al doilea ciclu de monitorizare a Chartei Limbilor Minoritare şi Regionale. Până în luna octombrie, guvernul trebuie să depună al doilea raport cu privire la obligaţiile asumate în ratificarea chartei, adică modul în care asigură dreptul comunităţilor pe de teritoriul său la utilizarea liberă a limbii lor native. El a semnalat faptul că majoritatea ministerelor nu adună date şi informaţii corespunzătoare, indispensabile în privinţa cunoaşterii unei imagini reale. Prin acest lucru, aceste ministere nici măcar nu ştiu ce anume trebuie să includă în raport. Unul din cele mai elocvente exemple este domeniul justiţiei, unde ministerul de resort nu dispune de nici un fel de date referitoare la numărul de translatori aflaţi la dispoziţia celor implicaţi în procese. Unde şi câte procese s-au desfăşurat în limba maternă a părţilor, numărul de documente înregistrate, redactate în limba maternă. Situaţia este la fel de deplorabilă în administraţia publică.

Deputatul le-a anexat scrisorilor adresate miniştrilor raportul de 200 de pagini al comisiei de specialitate, în care România este criticată în numeroase probleme. El mai semnalează faptul că obligaţiile asumate nu au putut fi îndeplinite în cazul mai multor articole.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6913 din 12.06.2013

 

Referendum despre regionalizare

Partidul Popular Maghiar din Transilvania doreşte organizarea unui referendum în problema regionalizării, în vederea solicitării opiniei locuitorilor maghiari.

In cadrul conferinţei de presă de ieri, Sorban Attila, preşedintele organizaţiei judeţene PPMT Harghita, a declarat că membrii coaliţiei guvernamentale nu ţin cont de aspectele importante pentru locuitorii maghiari în problema proiectul de regionalizare, cum ar fi respectarea regiunilor istorice create de-a lungul vremii şi principiile autonomiei locale.

Ştim foarte bine că nu dispunem de forţa necesară pentru a putea împiedica din punct de vedere parlamentar proiectul de regionalizare al guvernului şi tocmai din această cauză, PPMT doreşte organizarea unui referendum, pentru ca locuitorii maghiari să îşi poate exprima opinia în legătură cu regionalizarea teritorială a României - a declarat Sorban Attila. El a mai adăugat că împreună cu Consiliul Naţional Secuiesc vor organiza şi mişcări de stradă, în semn de protest faţă de proiectul de regionalizare. In opinia mea trebuie să fim prezenţi la toate mişcările de stradă care contribuie la progresul cauzei noastre autonomiste - a declarat Sorban, arătând că reorganizarea pregătită de guvern nu-i acordă nici o şansă autonomiei Pământului Secuiesc.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6914 din 13.06.2013

 

Avertisment şi lui Raduly Robert

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a decis în trei cazuri cu incidenţă maghiară, în două dintre ele aplicând sancţiuni pecuniare - a comunicat Asztalos Csaba, preşedintele consiliului. CNCD a aplicat o sancţiune pecuniară în valoare de 600 de lei în cazul fotbalistului din Satu Mare, Dan Gavrilescu, pentru faptul că pe un site de socializare a avertizat cu gazarea maghiarilor. A aplicat de asemenea o sancţiune pecuniară de 600 de lei în cazul Scolii Generale Liviu Rebreanu din Târgu Mureş - instituţie de învăţământ cu clase cu predare în limba română şi limba maghiară - deoarece în pofida somaţiei, aceasta nu a afişat inscripţiile maghiare. Afirmaţia primarului din Miercurea Ciuc, Raduly Robert, potrivit căreia în Miercurea Ciuc, cunoaşterea limbii maghiare nu constituie o discriminare, ci o obligaţie a fost calificată drept discriminare, iar edilul a fost sancţionat cu avertisment.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6914 din 13.06.2013, autor Vary O. Peter


Se cere o regiune secuiască unitară

În cadrul şedinţei de ieri de la Budapesta a grupului de lucru autoguvernamental regional din cadrul Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF) s-a discutat despre raportul privind situaţia minorităţilor indigene, destinat Consiliului Europei, respectiv despre planificata reorganizare regională. Szili Katalin, vicepreşedintele subcomisiei autonomia, reprezentant independent, a evidenţiat în cadrul conferinţei de presă organizate după şedinţă că în cadrul consfătuirii, Kalmar Ferenc (KDNP) a vorbit despre raportul privind situaţia minorităţilor indigene. Acest raport trebuie realizat până în toamna viitoare - a semnalat Szili Katalin. In cadrul şedinţei s-a discutat şi despre situaţia diferitelor iniţiative cetăţeneşti europene. S-a discutat şi despre planificata reorganizare a regiunilor. In România, aceasta este una din cele mai actuale probleme, iar maghiarilor nu le este indiferent cum va fi formată viitoarea regiune administrativă. S-ar dori adoptarea unei regiuni secuieşti unitare - a declarat Szili Katalin. Harangozo Gabor (MSZP), copreşedintele grupului de lucru autoguvernamental regional din cadrul Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic, a mai adăugat: semnalele primite în acest context din România, Slovacia şi Voivodina nu sunt prea favorabile. Este important să fie înfiinţate regiuni care să însemne pe viitor baza viitoarei autonomii - a mai spus el. El s-a mai referit la faptul că autonomia reprezintă singura soluţie necesară şi suficientă pentru asigurarea condiţiilor dăinuirii pe plan local a comunităţilor maghiare de peste hotare. A mai adăugat că se pot înregistra progrese în acest sens dacă vor convinge comunitatea europeană şi ţările învecinate.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6914 din 13.06.2013

 

Trebuie autonomie culturală!

In interesul autonomiei culturale trebuie elaborate trei principale direcţii: trebuie elaborată norma juridică, trebuie elaborată o concepţie politică a imaginii viitor şi trebuie elaborat un plan de acţiune, cu aplicabilitate imediată în condiţiile actuale -a concluzionat la Sfântu Gheorghe preşedintele Consiliului Autonomiei Culturale (KAT) din cadrul UDMR, după şedinţa organismului menţionat.

In opinia lui Szekely Istvan, trebuie elaborat un proiect de lege exact despre autonomia culturală, iar acesta nici nu trebuie să fie parte a proiectului de lege a minorităţilor, denaturat.

Noul proiect de lege a autonomiei culturale trebuie elaborat în decurs de două-trei luni şi depus apoi în parlament.

A doua direcţie este elaborarea fundalului politic. Trebuie elaborat un proiect care să arate ce am putea face şi cum am putea proceda dacă de mâine ar exista autonomie. Trebuie abordate separat problemele privind învăţământul, cultura, informarea şi utilizarea limbii.

Autonomia culturală trebuie edificată pe autoguvernările de pe Pământul Secuiesc, independentă de adierile politice şi care să dispună de un buget propriu. In judeţele Covasna şi Harghita, autoguvernările teritoriale pot fi făcute să funcţioneze ca instituţii maghiare - a spus preşedintele KAT.

Alta este situaţia în mediul interetnic şi în diasporă. In zonele mixte din punct de vedere etnic trebuie stabilit care sunt acele instituţii în a căror funcţionare dorim să ne implicăm. Acolo unde există instituţii separate etnic (teatre, ansambluri de dans), trebuie analizat dacă beneficiază de sprijin de stat corespunzător importanţei lor, iar dacă nu, reprezentanţii autoguvernărilor trebuie însărcinaţi să facă în aşa fel încât să obţină acest lucru. Acolo unde separarea etnică nu este posibilă (şi unde nici nu merită să fie făcută, cum ar fi biblioteca din Cluj), trebuie făcut în aşa fel încât să fie aplicat principiul proporţionalităţii. Trebuie acordată o atenţie aparte arhivelor care adăpostesc în mare parte documente în limbile maghiară şi latină şi unde şi în ziua de azi, angajarea unor specialişti maghiari este o problemă.

In diasporă, unde practic lipseşte fundalul autoguvernamental, sarcina este consolidarea organizaţiilor civile, integrarea contractuală a acestora în programele instituţiilor maghiare.

Scopul celei de-a treia direcţii este să elaborăm un plan de acţiune care să poată fi aplicat în condiţiile juridice actuale - a spus Szekely Istvan. Nu este bine ca noi să aşteptăm ca majoritatea română să realizeze că autonomia culturală a naţiunilor conlocuitoare nu se îndreaptă împotriva ei, iar până atunci să nu facem nimic - a adăugat el.

In opinia lui Szekely Istvan, KAT va elabora în cel mult un an documentaţia tuturor celor trei elemente.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 112 din 14.06.2013, autor Erdely A.


Amendamentele UDMR au fost acceptate - Ne putem utiliza simbolurile

Noua constituţie ar urma să recunoască rolul minorităţilor naţionale în constituirea statului român şi să facă posibilă utilizarea liberă a simbolurilor naţionale, după ce comisia de revizuire a constituţiei a adoptat ieri amendamentele UDMR. Comisia a adoptat de asemenea acel amendament al UDMR potrivit căruia reprezentanţii minorităţilor naţionale pot înfiinţa organisme proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea identităţii lor. Varianta redactată de comisie nu este însă pe placul Partidului Popular Maghiar din Transilvania, care face apel la UDMR să nu fie complice la o astfel de validare politică a intereselor.

Acesta reprezintă un pas înainte. Este recunoscută existenţa minorităţilor naţionale pe teritoriul României. S-au întreprins paşi şi în privinţa respectării identităţii culturale, lingvistice şi etnice a acestor persoane - a declarat Mate Andras Levente. Conducătorul fracţiunii UDMR din Camera Deputaţilor a evidenţiat că minorităţile au beneficiat şi până acum de drepturi privind păstrarea identităţii, diferenţa fiind aceea că ele au fost ridicate acum la rang constituţional.

Potrivit convingerii PPMT, acţiunile din pieţele publice, organizate în ultimele luni, demonstraţiile organizate în vederea susţinerii utilizării drapelului secuiesc şi a celui ungar, formele de adoptare a unei poziţii comune au contribuit semnificativ la garantarea utilizării libere a simbolurilor naţionale aparţinând comunităţilor minoritare - se menţionează în comunicatul de ieri la PPMT.

Comisia îşi va continua activitatea săptămâna viitoare şi probabil că atunci se va adopta o decizie în legătură cu amendamentul UDMR care ar face posibilă recunoaşterea prin legea fundamentală a statutul aparte al unor regiuni tradiţionale.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6915 din 14.06.2013


Protest de stradă pentru Pământul Secuiesc - Cine nu doreşte colaborarea?

In baza declaraţiilor apărute zilele trecute, toate cele trei organizaţii politice maghiare din Transilvania consideră importantă organizarea unui mare protest de stradă faţă de intenţiile de regionalizare. UDMR şi CNS au discutat despre baza negocierilor, la care va adera şi PCM. Se poartă negocieri între PPMT şi CNS, însă toate indiciile arată că această colaborare maghiaro-maghiară nu se conturează nici de departe. Toate cele trei organizaţii încearcă să convingă opinia publică de bunele lor intenţii şi arată unele spre altele în problema întârzierii realizării dialogului.

Ceea ce a spus Kelemen Hunor, este opinia maghiarilor din Transilvania. Aceasta este atmosfera generală. Aici, în Trei Scaune, noi simţim că amintirile din anul 1968 nu pot fi şterse, iar faptul că ne-am apărat poziţia şi în faţa lui Ceauşescu îi conferă, cred, o încredere suficientă acestei comunităţi - a declarat Antal Arpad, primarul udemerist al oraşului Sfântu Gheorghe. El a mai adăugat că protestul stradal nu este un lucru diabolic, este un instrument democratic ce poate fi folosit în cazul în care nu putem să ne apărăm drepturile în parlament, prin instrumente politice. El a declarat că se poartă în permanenţă negocieri cu CNS, cu bisericile, dar se pare că partidul popular va porni pe căi separate. Există un consens cu privire la necesitatea ieşirii în stradă, însă nu ar fi o situaţie fericită dacă Partidul popular ar anunţa că în data de 7 august va organiza un protest şi că acela care nu va fi acolo, este trădător. Poate că noi credem că protestul ar trebui organizat în data de 13 septembrie. Este vorba despre un pericol foarte serios. Ar fi bine ca accentul să nu se pună pe cine poate să protesteze mai puternic, ci pe cine poate organiza mai fructuos protestele - a accentuat Antal Arpad. El consideră îngrijorător faptul că în cazul în care nu se va putea organiza un protest mai puternic, întregul caz ar putea eşua, iar comunitatea maghiară îşi va putea pierde atunci încrederea în sine pe care a reuşit să o redobândească în ultimul timp. Toate acestea au fost confirmate de Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele organizaţiei PCM Trei Scaune: în probleme naţionale este nevoie de solidaritate. Si el a fost de părere că nu s-a putut ajunge la un numitor comun cu PPMT.

Toro T. Tibor, preşedintele PPMT, urmăreşte nedumerit declaraţiile UDMR. In opinia sa, UDMR se străduieşte şi acum să se delimiteze de ideea negocierilor. Face acelaşi lucru pe care l-a făcut anterior când i s-a solicitat să poarte negocieri pe tema revizuirii constituţiei sau a reorganizării regionale.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6915 din 14.06.2013, autor Farkas Reka

 

Sf. Gheorghe                                                                                    Biroul de presă al

11.07.2012                                    Centrului European de Studii Covasna – Harghita

Afisari: 2277
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 

Nu sunt comentarii.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter