Se încarcă pagina ...

Românca Irina, profesoara de balet clasic a lui Michael Jackson

Data publicarii: 12.03.2010 21:55:00

Irina Brecher Hamilton, cea mai cunoscută profesoară de balet clasic din Los Angeles, s-a născut  la Bucureşti, în 1950. Ea i-a dat lecţii de balet lui Michael Jackson şi dansatorilor lui pentru turneul „This is It". Dovada apare în documentarul „Michael Jackson's This is It" când, la minutul 48 din film, apare o femeie cu accent ciudat, care le arată celor nouă dansatori cum se fac corect mişcările care l-au consacrat pe Michael Jackson. Baieţii ascultă cu atenţie instrucţiunile şi execută docili comenzile femeii care abia le ajunge la umăr.

 

Deşi au fost selectaţi de Michael Jackson însuşi, din aproape 6.000 de dansatori şi, cu toate că sunt cei mai buni din lume, nu ies din cuvântul profesoarei de la care au încă multe de învăţat. Irina a relatat, în exclusivitate pentru Monitorul Expres (de unde am preluat acest material) care a fost drumul ei în viaţă pînă la întâlnirea cu regele muzicii pop şi cum acesta i-a cerut să-i predea lecţii de balet în particular, lui şi celor trei copii. Michael Jackson a insistat ca în show-ul lui să fie incluse şi momente de balet clasic. Pentru mişcările de dans, coregraf era chiar el dar, pentru balet rusesc, starul a cerut un specialist. Şi cum cea mai bună profesoară de balet clasic din L.A. era românca Irina Brecher, a chemat-o să lucreze cu trupa lui. „Te-am văzut făcînd aşa, în stil rusesc. Asta e rusesc? Nu. Asta e rusesc. Vezi diferenţa?“, spune Irina în film, în timp ce băieţii se jenează de felul cum autoritara profă de balet le exemplifică mişcările bărbăteşti.

Balerină la 9 ani


Drumul Irinei pînă aici a fost lung şi încărcat de amintiri. Nu toate sînt fericite, iar evocarea momentelor cînd familia ei a avut de suferit îi aduce şi astăzi lacrimi în ochi. S-a născut în Bucureşti, în 1950. „Mama mea, Tamara Ronskaia, era o balerină rusoaică din Chişinău. Tata, Ernest Brecher, a fost directorul Teatrului Mic şi producător de pelicule. Locuiam pe strada Iulia Haşdeu şi mergeam la şcoala de balet cu tramvaiul, treceam pe lîngă un parc, o biserică. Aceste amănunte nu le pot uita niciodată“, îşi aminteşte Irina. La început, a fost copil-actor în piese de teatru şi filme, a prezentat chiar şi o emisiune pentru copii. Pînă cînd, la 9 ani, s-a gîndit să dea examen pentru şcoala de balet. Au reuşit doar 90 de persoane din 900. Şi numai 9 au terminat toţi anii de studiu. Printre ei, a fost şi Irina. Nu a uitat numele niciunuia dintre cei care i-au îndrumat paşii. Azi, ca printr-o minune, cei mai mulţi locuiesc şi ei în America. „Vorbim la telefon cu orele. Numai în româneşte. Ce să fac? Sînt româncă şi asta n-o să se schimbe niciodată. Sufletul meu le vorbeşte mereu americanilor. Dar cuvintele mele nu reuşesc să le descrie gustul mititeilor şi al mustului de acasă, din România“.

 

„De ce rolurile principale se duc la o evreică?“


„Eram actriţă. Corpul meu îşi aminteşte cum a stat pe genunchii lui Dej. După ce am recitat o poezie, preşedintele de atunci al României m-a chemat în braţele lui şi m-a lăudat“, povesteşte Irina, amintindu-şi că venirea lui Ceauşescu la putere a fost pentru familia ei „un cuţit care s-a răsucit în inimă“. Au fost ani de teroare. Avea 11 ani cînd i-a murit tatăl şi „eu şi mama am început să simţim ce înseamnă să fii evreu în România“. Pensia de urmaş a fost sistată şi, în lipsă de bani, au vîndut tot din casă. Aşa a reuşit Irina să plătească orele particulare de balet. Cînd a aflat de sacrificiile ei, profesoara n-a mai putut să-i ceară bani. Succesele au început să apară. La 18 ani, a cîştigat prima medalie pentru România la concursul internaţional de la Varna. A fost balerină profesionistă în ansamblul Teatrului Naţional de Operă şi Balet. „Am intrat prima! Pasiunea mea era să joc în «Romeo şi Julieta» de Bellini. Dar, cineva a trimis o scrisoare la director în care a întrebat de ce rolurile principale se duc la o evreică? Unde era patriotismul nostru? Prietenii m-au îndemnat însă să lupt pentru cariera mea şi am făcut-o pînă nu s-a mai putut“, spune ea.

Un tanc pentru Irina

Cînd persecuţiile au devenit de nesuportat, Irina şi mama ei au cerut emigrarea în Israel. „Tatăl meu a fost un comunist devotat, eu am purtat cu mîndrie cravata roşie de pionier, iar pe Lenin îl credeam cel mai nemaipomenit. Dar am fost nevoită să schimb o dragoste cu alta, mai autentică. Tot timpul a trebuit să învăţ să lupt cu viaţa, să nu-mi fie doborîţi copiii“, spune balerina. Pe holul ambasadei a întîlnit un lung şir de oameni aşteptau, unii de 17 ani, emigrarea. „Ambasadorul m-a recunoscut. Mă văzuse în «Prinţ şi cerşetor». Ne-a promis că o să ne ajute. În două săptămîni, au sosit 15 tancuri din Israel, contra 15 evrei din România. Peste încă două luni, plecam cu o cutie mare de lemn în care era tot ce aveam. Actele mele? Un paşaport fără cetăţenie. Atît. Certificat de naştere nu am nici azi, mi-a fost reţinut în România“. Dar reuşiseră să scape de comunişti. „Toată copilăria am văzut portocale doar de cîteva ori. Pe drumul de la aeroport în Tel Aviv, erau numai portocali. Plîngeam şi credeam că visez“, mărturiseşte Irina.

A adus dansul modern în Bogota


În Israel, cariera ei a început să prindă contur. A fost profesoară de balet şi prim-solistă la două companii de dans din Tel Aviv, pînă cînd un bun prieten, Gabriel El Israel, a întrebat-o: „Pentru ce te ţinem aici? Este extraordinar ce a făcut România cu tine. Ai o lună să înveţi englezeşte pentru Royal Academy of Dance din Londra“. A ajuns şi mai departe, în Columbia. Acolo, l-a cunoscut pe folcloristul Rafael Sarmiento şi, împreună, au pus bazele dansului modern în această ţară, fondînd prima şcoală oficială de dans, la Bogota. Prin mîna ei au trecut aici 600 de studenţi. „Auzisem de Michael Jackson încă din România. Dar în Bogota, mi-am dat seama că sînt atît de aproape de America şi mi-am pus în gînd să ajung în ţara lui Michael. Dacă munceşti mult, poţi face ceva“, crede românca. După opt ani, în 1986, a ajuns în Dallas, şi, cu fetiţa ei de un an, în spate s-a oprit direct la un concert al lui Michael Jackson. „Nu ştiam că acest băiat va fi idealul vieţii mele“. Peste un an, s-a născut şi Misha, fiul ei care a dansat lîngă Michael în „This is It“. L-a adus pe lume sub apă. „Michael e America pentru mine, iar Misha e România“, spune ea despre copilul care a făcut primii lui paşi de dans, fără niciun îndemn, la un an şi jumătate.


Mama celor mai tari dansatori din L.A.


America a însemnat pentru Irina un nou început. A luat-o de la capăt, a predat şi a înfiinţat şcoli de balet în mai multe state. Pînă cînd copiii ei, crescînd, au ajuns la rîndul lor dansatori apreciaţi. „Tasha avea 11 ani, iar Misha 9. Fără să-mi spună, cînd am fost bolnavă, au dat ore de dans în locul meu la Şcoala numărul 2 din Denver. Astăzi, Tasha dansează ca o divă, este instructor de dans, cea mai bună profesoară din LA. Pentru 3 minute de coregrafie e plătită cu 1.500 de dolari. Iar Misha, pentru o oră de dans, primeşte 1.000 de dolari“, se mîndreşte ea cu cei doi copii care i-au călcat pe urme. Misha, mare fan Michael Jackson, avea doar 15 ani cînd a plecat într-un turneu cu cîntăreţul Aaron Carter. Într-o zi, Aaron i-a spus: „Am un cadou pentru tine“. Misha a auzit în receptor: „Hi, this is Michael! Ştiu că eşti într-un turneu şi îmi imiţi stilul. Vrei să dansezi pentru mine?“. „Dar abia la 21 de ani s-a întîmplat ceva. Pînă atunci a dansat în turnee cu Janet Jackson, Beyonce şi alţii. Janet îi tot spunea: «Misha, poate într-o zi o să ţi se împlinească visul şi ai să ajungi să dansezi cu Michael!» Avea să se întîmple în 2009“, explică Irina.


„Michael vrea să-i predai ore de balet“

„Fiul meu mi-a zis: «Mamă, am ajuns profesor datorită profesorilor tăi. Vreau să plec în L.A. unde e Michael, să fiu un peştişor mic într-o apă mare». Copiii mei s-au mutat în L.A. şi au înfiinţat o fundaţie de hip-hop. I-am învăţat de toate: balet contemporan, clasic, free style. Dar, după ce Michael l-a ales pentru «This is It», pot spune că, deşi aveam cariera mea de succes, băiatul meu mi-a deschis una nouă, lîngă Michael“. S-a întîmplat în mai 2009. La o repetiţie, Michael a spus că vrea lecţii de balet clasic pentru cei nouă dansatori. Toţi s-au întors spre Misha şi el a înţeles că mama lui e cea mai potrivită. Irina a ajuns la Staples Center. „Eram eu, cameramanul, Kenny Ortega şi cei nouă băieţi. Atunci a intrat Michael şi a spus: «Nu pot să mai aştept, voiam să te cunosc». Apoi m-a îmbrăţişat. Nimeni nu poate înţelege ce transmite acest om, generozitate angelică, un spirit înalt. Trebuie să-l vezi ca să înţelegi. Apoi, i-a mulţumit lui Misha că m-a adus. Michael a plecat după ce s-a terminat ora“, povesteşte Irina, emoţionată şi azi de întîlnirea cu cel mai mare cîntăreţ al ultimelor decenii. Asistentul coregraf a venit la ea şi i-a spus: „Michael e plăcut impresionat. Mi-a spus să-ţi transmit că vrea să-i predai ore particulare acasă, lui şi copiilor lui“. Emoţiile au copleşit-o: „Doar oasele mă mai ţineau vertical“.

 

Michael era în cea mai bună formă


Din păcate, românca n-a apucat să-i dea lecţii Regelui Pop. Ultimele luni pînă la fatidica zi de 25 iunie, au fost încărcate cu repetiţii. „Filmul arată exact nivelul l-a care s-a repetat. Misha venea la 2 noaptea complet doborît şi-mi spunea; «Crezi că pot da mai puţin de 120% cu Michael?» După o zi de repetiţie, stăteau 24 de ore să se refacă. Cine se îndoia că Michael era în cea mai bună formă, se înşală grav. Era în maximă forţă. Nu i s-a făcut niciodată rău. Motivat şi puternic. Un artist autentic. L-am studiat cu atenţie. Am văzut în viaţa mulţi artişti, sînt doctor în science of movement, dar ca Michael nu e nimeni. Era o energie, un master, lîngă el, lumea ţi se părea mai senină“, îl descrie ea pe cel despre care au apărut mărturii controversate în legătură cu starea de sănătate din ultimul timp. Faptul că „voia să ia lecţii de balet cu două luni înainte să moară spune tot“. Cît despre maniera lui de dans, Irina crede că este unică şi încărcată de mesaje: „fiecare gest al lui are un motiv profund. Nu avea nevoie de cuvinte ca să transmită un mesaj“.

Viaţa de după Michael


În ziua de 25 iunie, pe la 12.30, Tasha şi-a sunat mama şi i-a spus să deschidă televizorul. S-au încurajat una pe alta şi au sperat că totul va fi bine. Dar peste puţin timp, au aflat cumplita veste. Omul care le-a schimbat viaţa a murit. „Am simţit că timpul s-a oprit“, mărturiseşte Irina care, în acele clipe, se pregătea să-şi serbeze ziua de naştere, pe 26 iunie. A sunat-o şi Misha, de la Staples Center. „Acum trebuie să fim împreună, mamă, te las“, i-a spus cel care a dansat pe aceeaşi scenă cu Michael. De atunci, spune mama lui, e de nerecunoscut. Au participat la Memorialul din 7 iulie şi la lansarea documentarului. Cunoscuţii s-au mirat cînd au văzut-o în film, fiindcă Irina a ţinut secretă colaborarea ei cu megastarul. Viaţa familiei Hamilton merge înainte, chiar dacă o parte din sufletul lor a împietrit odată cu dispariţia lui Michael Jackson. Irina şi Robert, soţul ei, kinetoterapeut şi instructor de karate de peste 30 de ani, conduc „Soul Motion Integral Movements Arts“, o şcoală de dans pe care au deschis-o chiar în casa lor din L.A. Tasha e o balerină de care a auzit toată metropola, Misha face turnee prin Europa, „şi duce cu el spiritul lui Michael“, iar cealaltă fiică, Gabriela Brecher Sarmiento, este medic în America de Sud. Irina e împlinită. Mai are doar o singură dorinţă: să vină în România cu copiii ei, ca să vadă şi ei de unde a început totul. „Am pornit dintr-o ţară micuţă, am plecat din bucurii şi dureri şi am ajuns să-l îmbrăţişez pe Michael. Şi, prin el, am îmbrăţişat lumea“.

 

 

Misha, fiul Irinei, dublura lui Michael


În documentarul „This is It“ apar, de fapt, trei persoane de origine română: Irina, fiul ei, Misha, dar şi Edward G. Robinson, cel mai cunoscut actor american în roluri de gangsteri. Ultimul e prezent în clipul piesei „Smooth Criminal“, într-o imagine capturată dintr-un film din 1935. Actorul s-a născut la Bucureşti în 12 decembrie 1893 şi plecat din România la vîrsta de 10 ani. Pe numele său adevărat Emanuel Goldenberg, la interviul din 1970, luat de Tudor Vornicu, mai cunoştea expresii româneşti şi avea amintiri puternice din copilărie. A debutat pe Broadway în 1915, a fost căsătorit cu actriţa Gladys Lloyd şi a jucat în zeci de filme, cel mai cunoscut fiind „Little Caesar“ (1930). A murit în 1973, de cancer.
Misha, dublura lui Michael
Filmul documentar „This is It“ s-a lansat în octombrie 2009, la 4 luni de la moartea subită a cîntăreţului Michael Jackson şi este o reconstituire a concertului de adio care ar fi trebuit să aibă loc în Londra. Pentru acest film, s-au vândut bilete în valoare de 144 de milioane de dolari. Cele 140 de ore de filmări s-au făcut în timpul repetiţiilor la Staples Center, în Los Angeles, în perioada martie-iunie. DVD-ul şi discul Blu-Ray conţin şi scene din culise, nedifuzate până în prezent. Noi sînt şi versiunile la „Smooth Criminal“ şi „Thriller“. Pentru primul clip, onoarea de a fi dublura lui Michael Jacson i-a revenit lui Misha, fiul Irinei. „Misha a făcut toate scenele în două nopţi“, explică ea. Tot fiul româncei, acum în vîrstă de 22 de ani, este şi cel care deschide filmul documentar. „Viaţa e grea, căutam ceva care să-mi dea un sens, să mă facă să cred în ceva. This is It“, sînt cuvintele pe care le rosteşte printre lacrimi.
 

Preluat de pe Monitorul Expres

 

 

Afisari: 4827
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Săvulescu Gabriel (Feb, Wed 06, 2019 / 14:27)
Aș dori să trimit un mesaj lui Irina Brecher Hamilton din partea colegilor de la școala de balet București România în vederea întâlnirii la 50 de ani de la absolvire.Gabi Săvulescu,coleg de școală și partener de dans(capriciul spaniol)....aștept răspuns
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter