Se încarcă pagina ...

La un an după scandalul Arafat, Relu Fenechiu vrea să desfiinţeze reţeaua spitalelor CFR. Sindicatele din Spitalele CFR îi dau peste mână

Data publicarii: 10.01.2013 20:49:00

 

Relu Fenechiu a băut, se pare, apă după Băsescu: are ceva cu spitalele! Dar, pentru că nu conduce decât Ministerul Transporturilor, a luat o decizie „istorică” la nivelul lui de (in)competenţă: desfiinţarea reţelelor din spitalele CFR, prin transferarea lor la Ministerul Sănătăţii şi la primării. Decizia, pe lângă faptul că e unilaterală, adică fără să întrebe şi „victima” dacă vrea să moară, este de un primitivism politic care are un singur precedent, în persoana preşedintelui ţării. Desfiinţarea nu a unei instituţii, ci a unei întregi reţele de spitale, pentru că domnul ministru s-a săturat de hoţiile din sistem, este şi primitivă, şi stupidă. E ca şi când Ponta ar desfiinţa Ministerul Transporturilor, fiindcă ministrul e prost.

 

În zilele de 29 şi 30 decembrie, în urma unor revelaţii nocturne, Relu Fenechiu a anunţat public decizia de a desfiinţa reţeaua spitalelor CFR. Pentru că, a declarat domnia sa, „nu vreau să mai fie ca pe vremea comunismului şi Ministerul Transporturilor să gestioneze spitalele care ar trebui gestionate de autorităţile locale”. Dacă Relu Fenechiu a vrut să spună că spitalele CFR s-au înfiinţat pe vremea comunismului, asta e o probă flagrantă de incultură istorică, iar ca ministru înseamnă că nu înţelege nimic din ministerul pe care-l conduce. Formaţia sa de inginer TCM îşi pune în mod negativ amprenta pe gândirea şi deciziile de ministru.

Relu Fenechiu a mai declarat că va face propunerea transferării reţelei acestor spitale către Ministerul Sănătăţii, în prima şedinţă de guvern, adică pe 4 ianuarie.

 

Pe data de 3 ianuarie, preşedinta Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR, Prof. Dr. Denisa Popovici, s-a prezentat la ministru şi i-a înmânat un memoriu, din care spicuim:


Domnule Ministru, 

Recentele Dumneavoastră declaraţii în legătură cu desfiinţarea reţelei de spitale CFR şi anunţul susţinerii acestei iniţiative în prima şedinţă de Guvern ne-au stârnit îngrijorare şi revoltă.

 

Îngrijorare, pentru că desfiinţarea acestei suprastructuri, făcută în condiţii de mare şi suspectă grabă, nu va face decât să amplifice problemele deja existente, atât în Ministerul Transporturilor, cât şi în Ministerul Sănătăţii. Felul în care aţi motivat, în spaţiul public, decizia acestei măsuri şi modul de abordare a problemei ("Nu vreau să mai fie ca pe vremea comunismului şi Ministerul Transporturilor să gestioneze spitalele. Acestea ar trebui gestionate de autorităţile locale sau de către Ministerul Sănătăţii, iar Casa de Asigurări trebuie înghiţită de Casa Naţională"), ne determină să vă aducem la cunoştinţă următoarele:

1. Spitalele CFR nu au apărut în timpul comunismului. Ele constituie o suprastructură impusă, încă din anii 1920, de o structură economică importantă şi puternică, numită Căile Ferate Române. Aceste spitale au apărut ca o necesitate distinctă a CFR, datorită specificităţii complexe a acestui domeniu economic şi social (Ex. comisiile teritoriale şi comisia centrală de siguranţa circulaţiei, parte componentă majoră a siguranţei cetăţeanului). Un caz similar este cel al spitalelor militare care constituie o suprastructură specifică a Armatei Române, impusă de un regim profesional distinct. Iar CFR-ul a fost considerat dintotdeauna „a doua armată a ţării”.

2. Cauzele şi resorturile care au determinat crearea reţelei de unităţi spitaliceşti CFR (spitale şi policlinici) nu au dispărut încă, pentru că, din câte ştim, Căile Ferate Române încă există. În plus, aria de servicii specifice ale spitalelor CFR este deja extinsă, la nivelul întregului Minister al Transporturilor, pentru care aceste spitale au o organizare configurată şi expertizată de-a lungul anilor.

3. Reţeaua spitalelor CFR constituie, dincolo de existenţa lor în sine, ca efect al unor necesităţi interne ale domeniului, o marcă a prestigiului istoric al ministerului pe care-l conduceţi. Căci Ministerul Transporturilor nu este o sinecură, ci un domeniu de referinţă al economiei şi societăţii româneşti.

 

Revolta şi indignarea noastră, a Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR, ca şi a aliaţilor noştri din Consiliul Naţional al Societăţii Civile, vine din următoarele aspecte ale situaţiei:


1. Aţi luat această decizie fără să cunoaşteţi fondul problemei, istoria spitalelor CFR, resorturile şi specificităţile acestui domeniu de activitate. Nici nu aţi fi putut să le cunoaşteţi, pentru că proveniţi din alt domeniu iar timpul de evaluare a situaţiei a fost, practic, inexistent.

2. Aţi luat această decizie fără să-i consultaţi, conform legii, pe cei implicaţi direct, adică pe partenerii de dialog social: sindicatele, patronatele, membrii consiliului de administraţie a spitalelor CFR şi medicii specialişti din aceste unităţi.

3. Desfiinţarea reţelei spitalelor CFR în condiţiile de mai sus reprezintă, prin ignorarea aspectelor care ţin de istorie, legalitate şi legitimitate, o insultă la adresa angajaţilor din aceste spitale şi la adresa CFR-ului în general.

4. Când o instituţie merge prost sau creează probleme, nu se dizolvă instituţia, ci se înlocuiesc cei care generează aceste probleme cu oameni competenţi (nu invers!). Altfel, e ca şi cum ai desfiinţa Parlamentul pentru că parlamentarii sunt corupţi, incompetenţi sau mediocri.

5. Decizia Dvs. tranşantă şi grăbită a fost anunţată pentru o dată (4 ianuarie 2013, prima şedinţă a Guvernului) la care teoretic nu exista posibilitatea de reacţie din partea celor implicaţi, ceea ce ni se pare incorect şi de-a dreptul suspect

6. Expertiza de competenţă pe care o are Ministerul Transporturilor în acest moment nu este în măsură să susţină corectitudinea şi justeţea deciziei Dumneavoastră [...]. Cine şi cum ar putea transfera corect o suprastructură uriaşă, cu conexiuni complicate şi urmări necontrolabile (noi le estimăm ca funeste) de la un minister care are probleme, la alt minister, care are şi el probleme?

 

Domnule Ministru,

Existenţa spitalelor CFR nu reprezintă o problemă, ci o rezolvare constituită în timp a problemelor de sănătate specifice, căci aceste spitale au apărut dintr-o nevoie, nu dintr-un capriciu. Iar problemele actuale ţin de managementul defectuos şi de amestecul politicului şi a grupurilor de interese locale în administraţia spitalelor [...].

Dacă vă veţi pune în practică decizia, fără consultarea partenerilor sociali, vom reacţiona public cu toată fermitatea şi cu toate mijloacele legale, pentru că nu considerăm că dizolvarea spitalelor CFR în structura Ministerului Sănătăţii sau în administraţia primăriilor reprezintă o soluţie, ci dimpotrivă, un focar de probleme. Spitalele CFR, ca şi spitalele militare, reprezintă o suprastructură necesară a celor două structuri (CFR-ul şi armata) şi vom lupta pentru apărarea lor, împreună cu aliaţii noştri din Consiliul Naţional al Societăţii Civile.

 

 

 

În aceeaşi zi, în cabinetul lui Relu Fenechiu a avut loc şi o discuţie în trei (a mai participat şi un director din minister, Dan Purghel), în urma căreia ministrul a promis că se va abţine timp de o săptămână să ia vreo decizie, dacă Denisa Popovici vine în acest interval de timp cu un proiect coerent de eficientizare a spitalelor CFR. Peste o săptămână, adică astăzi 10 ianuarie...

 

Liderul sindical a trecut la treabă şi, împreună cu un grup de lucru, a elaborat proiectul promis. Relu Fenechiu nu avea însă nicio intenţie de a merge pe varianta eficientizării spitalelor. Voia, pur şi simplu, să câştige timp, pentru a finaliza propriul său proiect, care era o ordonanţa de urgenţă prin care spitalele CFR urmau să se dizolve în Ministerul Sănătăţii (ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind unele măsuri de reorganizare a reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor).

 

Am fi naivi să credem că ministrul voia pur şi simplu să desfiinţeze reţeaua, fără să câştige ceva sau fără să facă un cadou cuiva. Nu! În articolul 6 al proiectului de ordonanţă, scrie aşa: „Se înfiinţează Autoritatea Naţională de Siguranţa Circulaţiei şi Navigaţiei ca instituţie publică în subordinea Ministerului Transporturilor, cu finanţare extrabugetară, prin comasarea Direcţiei Medicale din cadrul Ministerului Transporturilor şi a Direcţiei Medicale din cadrul Autorităţii Aeronautice Civile Române”.

 

Pentru cei care nu cunosc amănuntele legislative ale problemei, articolul trebuie „decriptat”. Serviciile de siguranţa circulaţie reveneau până acum, prin lege, spitalelor CFR, acestea fiind printre puţinele forme de venituri proprii ale acestor spitale. Aşadar, pe lângă inechitatea faptului că în spitalele CFR salariile au rămas intenţionat mai mici decât în restul sistemului de sănătate (graţie aranjamentelor lui Gheorghe Dobre şi Gabriela Ion, „locotenenţii” din Transporturi ai lui Traian Băsescu), Relu Fenechiu le ia şi această formă de subzistenţă. Şi, ca să scape de remuşcări, pasează reţeaua lui Eugen Nicolaescu...

 

 

Proiectul de ordonanţă a fost depus la Ministerul Sănătăţii cu două zile înaintea termenului impus Denisei Popovici. Liderul sindical a aflat însă de „şmenul” ministrului iar astăzi, la expirarea termenului, a depus la Ministerul Transporturilor doar un rezumat al proiectului (restul urmând a-i fi adus la cunoştinţă lui Relu Fenechiu prin mass-media), însoţit de următoare scrisoare:

 

Către Ministrul Transporturilor, Dl. Relu Fenechiu 

DOMNULE MINISTRU, 

Subsemnata Prof. CFM Dr. Denisa Popovici, preşedinte al Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR, în calitatea oficială exprimată, dar şi în numele demnităţii de om, îmi permit să vă adresez următoarele:

Mă achit de promisiunea făcută în data de 3.01.2013, de a elabora, în scurtul interval de o săptămână pe care mi l-aţi acordat, un proiect de rentabilizare a spitalelor CFR, ca o alternativă la DECIZIA luată de dumneavoastră (fără consultarea partenerilor sociali, aşa cum impunea LEGEA) de a desfiinţa reţeaua spitalelor CFR. Angajamentul meu se baza pe o reciprocitate EXPRIMATĂ de Dumneavoastră, în prezenţa D-lui director Dan Purghel. Această reciprocitate consta în abţinerea D-voastră de a mai întreprinde ceva în sensul hotărârii iniţiale, până la termenul de predare a proiectului, adică astăzi. Aşadar, domnule Ministru, eu onorez cuvântul dat, am finalizat proiectul cerut, spre deosebire de Dumneavoastră care m-aţi minţit. Aţi vrut doar să câştigaţi timp pentru a elabora în linişte Proiectul ORDONANŢEI DE URGENŢĂ privind unele măsuri de reorganizare a reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor,  prin care să vă puneţi în operă decizia desfiinţării reţelei spitalelor CFR. Aţi făcut-o folosind o metodă pe care eu continuu s-o numesc PDL-istă, adică tot ce poate fi mai abject în politică. Dar, mai mult decât desfiinţarea reţelei în sine, pe care n-aţi putut-o face în totalitate, din motive juridice de drept internaţional, care ar fi stârnit reacţia FMI-ului, aţi tăiat pur şi simplu una dintre puţinele surse de venituri proprii  ale spitalelor CFR - SIGURANŢA CIRCULAŢIEI - şi le-aţi transformat într-o autoritate naţională, adică într-un „srl” guvernamental cu salarii extrabugetare uriaşe, pentru nişte privilegiaţi conduşi, probabil,  de dl. Dan Purghel. Care, după cum bine ştiţi, aşa cum ştiu şi eu, a depus deja proiectul de Ordonanţă la Ministerul Sănătăţii.

Domnule Ministru,

Vă atrag atenţia că vă asumaţi o responsabilitate uriaşă, căreia nu sunt sigură că-i veţi face faţă. Am menţionat-o  în memoriul pe care vi l-am înmânat la data întâlnirii de la minister (3.01.2013), v-o reamintesc acum, când decizia D-voastră e luată: reţeaua spitalelor CFR nu a apărut din capriciul unui ministru şi nici nu poate dispărea din capriciul unui ministru! Această reţea a apărut dintr-o nevoie organică a domeniului de referinţă, aşa cum e cazul spitalelor militare, sau cele din Ministerul de Interne. CFR-ul, în ansamblul lui,  are o specificitate complexă care a impus, ca o necesitate, începând din secolul al XIX-lea (1876), apariţia spitalelor CFR. Rădăcinile sunt adânci, domnule ministru, sunt istorice, iar dumneavoastră nu cunoaşteţi această istorie. Necunoscând-o, nu aveţi niciun dram de respect pentru „a doua armată a ţării” sau măcar pentru partenerii sociali cu care ar fi trebuit, PRIN LEGE, să vă consultaţi. Nu sunteţi arendaş,  domnule ministru, sunteţi SLUJITOR (aşa se traduce cuvântul MINISTRU) al celor pe care-i conduceţi. Şi cărora, iată, printr-o decizie complet nesustenabilă, le-aţi tăiat deja o sursă de venit. Este prima măsură pe care aţi luat-o în calitate de ministru al Transporturilor…

Domnule Ministru,

Dacă Dumneavoastră aţi luat decizia, aşa cum aţi luat-o, adică încălcând legea şi bunele maniere, eu, semnatara acestui preambul, împreună cu Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR, pe care încă o reprezint, şi  cu partenerii din Consiliul Naţional al Societăţii Civile, am luat, de asemenea, o decizie: aceea de a apăra până la capăt, cu toate resursele morale şi în toate formele legale, reţeaua spitalelor CFR pe care Dumneavoastră încercaţi s-o suprimaţi. Nu vă voi mai preda proiectul, pentru că ar însemna că mai cred în bunele Dumneavoastră intenţii. Nu am crezut nici la întâlnirea din 3 ianuarie de la Ministerul Transporturilor, dar regulile onoarei m-au obligat să respect înţelegerea. Dumneavoastră n-aţi respectat-o! Vă voi lăsa, totuşi, un rezumat a ceea ce am promis, ca să fiţi sigur că unii cetăţeni îşi onorează angajamentele, iar proiectul propriu-zis vi-l voi aduce la cunoştinţă prin mass-media.

Închei această scrisoare anunţându-vă, respectuos, că nu vă doresc succes!

_______________________________________________

 

        Se pune de-o aniversare. În urmă cu un an, pe 12 ianuarie 2012, târgmureşenii au ieşit în stradă pentru a se solidariza cu Raed Arafat. Atunci a început declinul lui Traian Băsescu, care voia să distrugă literalmente sistemul de sănătate. S-a atins însă de cine nu trebuia. La fel cred că se întâmplă şi acum. Relu Fenechiu s-a atins de cine nu trebuia, adică de sindicatele conduse de Denisa Popovici. Pentru că nici Băsescu, nici Berceanu, nici Videanu, n-au reuşit să vândă Spitalul CF 2, cu toată armata lor de misiţi din presă şi din sănătate. S-au opus salariaţii şi sindicatele din spitalele CFR. Iar acum Relu Fenechiu vrea să desfiinţeze, cu o semnătură, toată reţeaua Spitalelor CFR din România. Cred că-i va fi destul de greu, mai ales că Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR face parte din Consiliul Naţional al Societăţii Civile, cu care USL a semnat un protocol. Nu că USL-ul s-ar topi de grija sau de dorul spitalelor, sau că-i dă conştiinţa afară din funcţii, dar prea se vede mârlănia. Nu cred că lui Ponta îi convine ca, de dragul unui unui ministru incompetent, coleric şi cu dosare penale, să-şi ridice în cap tot CNSC-ul. Şi cred că nici liberalilor, pentru care Fenechiu devine, iată, o ditamai tinicheaua zornăitoare. După ce că nu se pricepe, mai face şi zgomot...

 

 

        P.S. Într-un interviu pe care mi l-a acordat în februarie 2010, profesorul Florian Colceag îmi spunea, printre altele:  “Un prieten din Australia mi-a atras atenţia asupra unui pasaj dintr-o carte pe care tocmai o citise. Există - scria în acel pasaj - o trăsătură comună între oamenii foarte puternici şi oamenii foarte proşti: şi unii şi alţii încearcă să schimbe mediul în care trăiesc, după propria lor concepţie, în loc să-şi schimbe concepţia în funcţie de mediul în care trăiesc. Şi ferească Dumnezeu ca tu să fii mediul în care trăiesc ei, pentru că vor face absolut orice ca să te deformeze. Acum vin eu şi completez: ferească Dumnezeu ca acel om foarte prost să aibă şi puterea!”

Afisari: 3065
Autor: Miron Manega
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Constantin GRIGORE (Jan, Fri 11, 2013 / 19:46)
D-le Ministru, aceasta retea de asezaminte spitalicesti s-a creat într-o perioada în care nici macar TATAL dvs nu se nascuse înca ! Reteaua a traversat o buna parte a perioadei interbelice, un razboi mondial (al doilea, evident), o perioada grea în timpul comunismului precum si o perioada SI MAI GREA de la Revolutie încoace.
As mai fi înteles poate cumva toanele dvs. cu potential distructiv daca macar ati fi studiat cât de cât situatia reala. Dar NU ati facut-o ! Nu stiu daca anumite excese cu conotatii bahice din timpul Sarbatorilor de iarna sau mai degraba INTERESE MATERIALE OBSCURE SI TRANSPARTINICE v-au mânat în aceasta "efervescenta" de idei negândite (asta ca sa ma exprim poetic).
Bunicul meu a muncit la dublarea caii ferate Ploiesti - Brasov si la tunelele de la Predeal în '40. A fost si ca salariat si ulterior ca pensionar CFR internat la Spitalul CFR 2. La fel si parintii mei, tot lucratori în Transporturi. Iar acum este rândul meu: lucrez în acest spital de mai bine de 11 ani din cei aproape 30 în care am lucrat în Min. Transporturilor. Ma MANDRESC cu TOTI COLEGII MEI, în primul rând medici. Nu stiu nimic despre bunicii si parintii dvs dar consider ca nu se cade sa veniti dvs, un habarnist, sa ne dati un sut în fund asa, degeaba si nemeritat. "Ai sa dai seama, Doamne !"
Constantin Grigore, analist, Spitalul CFR 2
Nume: Luciana Mircea-Popa (Jan, Mon 14, 2013 / 18:17)
Buna ziua!
Toata stima pentru efortul si taria de caracter a doamnei Prof. Denisa Popovici, pe care sper sa am intr-o zi onoarea sa ii strang mana.
Multumirile mele semnatarului acestui articol scris cu multa obiectivitate si mai ales bun simt.
Asemanator dlui Grigore, semnatarul mesajului anterior, sunt legata prin suflet si traditie de Reteaua Medicala din Ministerul Transporturilor, in care tatal meu activeaza din 1974. Sunt nascuta in 1976 si amintirile primei intalniri cu actualii mei colegi se contopesc cu cele din primele mele luni de viata. Am crescut, practic, printre oamenii care mi-au insuflat pasiunea pentru medicina si stomatologie si pe care azi cu mandrie ii numesc colegi; oameni care lucreaza in acelasi loc si aproape in aceeasi formatie de 37 de ani (unii chiar mai mult). Incredibil pentru secolul XXI, nu?
De pe data de 31 decembrie sunt extrem de trista si dincolo de nelinistea referitoare la ce se va intampla maine, poimaine simt o tristete imensa la gandul ca toata istoria scrisa de oamenii extraordinari care au lucrat si au perfectionat Reteaua Medicala din Transporturi va fi uitata si vanduta pentru trei arginti.
Nume: speranta (Jan, Mon 21, 2013 / 12:01)
Am votat , am sperat ....si am castigat ! ce am castigat? am castigat ceea ce ne-am obisnuit deja ...dezamagiri , umilinte ! nu cred ca aceste comentarii facute de noi , cei care inca speram , vor influyienta invreun fel marionetele care ne conduc , papagalii care cu o semnatura desfiinbteaza o retea de spitale cladita cu cap in ani la rand doar pentru ca nu sunt capabili sa gaseasca solutii pentru eficientizarea ei.
Nume: Lucian (Feb, Sat 16, 2013 / 13:23)
Doamnelor, Domnilor, prea multe vaiete și plânsete. A venit timpul să acționăm. Vedem clar cum toete Guvernele vând, sau dau pe nimic CFR-ul. Pe nici unul din ăștia(le-aș spune domni, dar respectul se câștigă)nu-i interesează CFR-ul,dealtfel au și declarat-o deschis. Să lăsăm comentarile și frica, până nu ne vând la fier vechi și pe noi, ALEȘI NEAMULUI.Sindicatele să facă front comun(toate sindicatele din CFR), înpotriva acestor trădători de neam.Nu vă mai fie frică și cerețile Liderilor dumneavoastră să facă numai ce le cereți voi.Desbinați,așa cun suntem, facem un bine administrației și guvernului(desbină și condu). Vedem clar, cum ne iau pe rând,SNTFM CFR MARFĂ, SNTFC CFR CĂLĂTORI, SPITALE CFR ETC.Nu pentru că nu se mai pot administra profitabil aceste Societăți,ci ptr. că prin așa zisă privatizare, pot să-și însușiască anumite sume de bani, pământuri de sub calea ferată, clădiri etc. Într-un cuvânt bani.
Sunt conștient că singur nu pot face aproape nimic dar dacă am fii 10 sau 100 sau 1000 sau 10000 de sindicaliști din cfr, sunt mai mult ca sigur,că o să reușim a ne impune.
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter