Se încarcă pagina ...

PRELIMINARIILE UNEI MORTI PREA GRĂBITE (I). Constantin Cojocaru despre rezeva de aur a României

Data publicarii: 22.03.2019 13:21:00

Cu o zi înainte de a se interna în spitalul „Elias”, de unde nu avea să iasă decât mort, CONSTANTIN COJOCARU mi-a trimis spre publicare, în CERTITUDINEA, un text amplu, de analiză, privind incredibila trădare de țară comisă de conducerea Băncii Naționale a României, prin gestionarea frauduloasă a rezervei de aur, aducând statului român, din 1990 încoace, un prejudiciu de 40,6 miliarde de euro.  I-am spus că nu-l pot publica decât în serial (ceea ce am și făcut) iar el a fost de acord. Textul care urmează este episodul I și a apărut în numărul 34 al ziarului CERTITUDINEA. (Miron Manega)

 

 

REZERVA DE AUR A ROMÂNIEI. Rechizitoriul unei infracţiuni de înaltă trădare şi de subminare a economiei naţionale

 

 

 

● Cum au creat conducătorii BNR poporului român un  prejudiciu de peste 40 de miliarde de euro

 

Rezervele internaţionale ale unei ţări reprezintă bani economisiţi, puşi de o parte de către statul din ţara respectivă pentru a fi folosiţi în situaţii de urgenţă în viitor.

 Sunt numite rezerve internaţionale pentru că banii respectivi sunt folosiţi pentru plăţi către persoane fizice sau juridice din afara ţării, fiind reprezentaţi de aur sau de valută, adică bani ai altor ţări, dar recunoscuţi şi acceptaţi ca mijloace de plată pe plan internaţional.

 

În prezent, mai exact, la data de 31.12.2017, ultima dată pentru care dispunem de date complete  publicate de către BNR, valoarea rezervelor internaţionale ale României este de 37,1 miliarde de euro, formată din 103,7 tone de aur, cu o valoare de 3,6 miliarde de euro, şi o rezervă valutară de 33,5 miliarde de euro. Rezerva valutară este formată din depozite, la vedere sau la termen, în valoare de 10,2 miliarde de euro, restul de 23,3 miliarde de euro fiind reprezentate de „hârtii”, adică valori mobiliare, obligaţiuni, bonuri de tezaur etc., emise de guverne străine sau instituţii financiare internaţionale. Aceste 23,3 miliarde de euro sunt, de fapt, împrumuturi acordate de Banca Naţională a României unor guverne străine sau unor instituţii financiare internaţionale.

 

În ultimii 18 ani, adică în perioada 2000-2017, Banca Naţională a României a avut la dispoziţie pentru constituirea rezervelor internaţionale ale Ţării suma de 34 miliarde de euro. Dacă ar fi folosit aceşti bani nu pentru cumpărarea de „hârtii”, pentru acordarea de împrumuturi unor guverne străine şi unor instituţii financiare internaţionale, ci pentru cumpărarea de aur, la sfârşitul anului 2017, rezerva de aur a României nu ar mai fi fost de 103,7 tone ci de 2.203,7  tone.

 

Amintesc faptul că Elveţia, o ţară cu 8 milioane de locuitori, are o rezervă de aur de 1.040 tone, care explică şi puterea, şi stabilitatea francului elveţian, şi extraordinara putere economică a acestui acestei ţări.

 

La preţul folosit de BNR pentru stabilirea valorii celor 103,7 tone de aur, de 35,3 milioane de euro pe tonă, valoarea celor 2.100 tone de aur care ar fi fost cumpărate în ultimii 18 ani este de 74,1 miliarde de euro. Dacă din aceste 74,1 miliarde de euro scădem valoarea „hârtiilor”, de 33,5 miliarde de euro, aflăm valoarea prejudiciului creat de BNR poporului român, prin modul în care a administrat rezervele internaţionale ale României, prejudiciu care este de 40,6 miliarde de euro.

 

Voi prezenta, în numărul următor al revistei CERTITUDINEA, calculul detaliat al acestui imens prejudiciu, pe care îl voi pune la dispoziţia publicului, dar şi a procurorilor Ţării.. Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru un prejudiciu de 62 milioane de euro. Aplicând regula de trei simplă şi legea penală din SUA, rezultă că, pentru prejudiciul creat de BNR, prin modul în care a adminmistrat rezervele internaţionale ale României, ar trebui o condamnare de 6.550 ani de închisoare, rămânând ca judecătorii să hotărască dacă „acordă” aceşti ani de închisoare Guvernatorului BNR, sau îi repartizează pe membrii Consiliului de Administraţie al BNR din perioada în care s-a produs prejudiciul, în funcţie de poziţia şi salariul fiecăruia.

 

Mă opresc deocamdată aici, cu precizarea că în numărul următor voi prezenta pe larg și în detaliu măsurile antinaționale și consecințele dramatice pentru România ale politicii trădătoare a BNR. Voi detalia, de asemenea, despre șansa ratată (sau intenționat „ratată”) ca leul românesc să devină una dintre cele mai stabile și mai puternice monede naționale ale lumii și, de asemenea, despre marea gogoriță a repatrierii rezervelor de aur, prin proiectul de lege anunțat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae. În sfârșit, voi prezenta şi soluţiile constituţionale care ar pune ordine în administrarea rezervelor internaţionale ale Ţării, care ar readuce Banca Naţională a României sub controlul şi în slujba poporului român.

(VA URMA) 

 

Afisari: 878
Autor: CONSTANTIN COJOCARU
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: Zob (Mar, Sat 23, 2019 / 17:51)
Vă rog să scrieți despre asasinarea lui Cojocaru.
Nume: AH (Mar, Tue 26, 2019 / 13:35)
În orice sistem închistat și primitiv din totdeauna eculubratiile sunt seva.
Când însă pe această sevă se urcă și o trompetă , și ea ruină , de la răget se ajunge direct la cununi încărcate numai de gunoaie , binenteles și ele necesare tot unor minți bolnave și la fel de sterp de stinse.
... și mai vrei și să trosnească ?
Alte articole | Arhiva
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter