Se încarcă pagina ...

EDITORIALELE DOMNULUI EMINESCU

Data publicarii: 29.09.2009 17:22:00

Rubrică îngrijită de Miron Manega

 

 

 

Eminescu nu a fost doar poet şi gânditor, ci şi un mare jurnalist român (cel mai mare) şi, în această calitate, primul analist economic şi politic din istoria României. “Diagnosticele”, avertismentele, analizele şi soluţiile sale, bazate pe o profundă cunoaştere a realităţilor româneşti, a istoriei şi a contextului european, sunt valabile şi astăzi. Citindu-i textele publicistice, ai senzaţia halucinantă că sunt scrise aici şi acum.
Editorialele domnului Eminescu, din cadrul rubricii cu acelaşi nume, sunt fragmente extrase din articolele sale - apărute în publicaţiile Albina, Familia, Federaţiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iaşi (1869-1877), Timpul (1877-1883), România Liberă (1889) - şi din manuscrisele publicate postum.

Afisari: 409679
Autor: Manega Miron
Alte articole | Arhiva

Editorial

PREOTUL CATOLIC, FUNCŢIONARUL IMPERIAL ŞI COSMOPOLITUL - ELEMENTE DE DISCORDIE ŞI STĂPÂNIRE A EUROPEI
01.11.2009 21:13, MIHAI EMINESCU
Imperiul Roman în decadenţă dedese naştere unei religii cosmopolite, care continua oarecum cultura şi ideile antice, deşi sub o formă foarte modificată. Aceasta era religia creştină - mai cu samă ramura catolică. Catolicismul întinsese peste Europa un painjiniş subţire de idei religioase, ostaşul îmbrăcat în fier al Romei vechi se schimbase în miles ecclesiae, îmbrăcat în rasă; astfel se formează o putere nevăzută, pretutindeni străină şi pretutindeni acasă, care încerca a realiza idealul imperiului universal. Imperiul, care se formează sub acest painjiniş, se numeşte Imperiul Roman. Casa domnitoare, care se pune mai cu succes în serviciul acestui ideal, este Casa de Austria. Dela Carol al V-lea se lăţise ideea unei monarchii universale a Creştinătăţii, cu moartea lui s'a amânat proiectul, dar familia n'a renunţat la culmea dorită, la răspândirea sfintei monarchii peste Europa întreagă. (MIHAI EMINESCU)
citeste tot >>
"L'ETAT C'EST MOI" - UN PRINCIPIU MONARHIC SUSŢINUT DE POPULAŢIUNE. ASASINAREA LUI GRIGORIE GHICA
25.10.2009 19:54, MIHAI EMINESCU
Periodul al doilea al istoriei moderne, de la încheierea răsboiului de treizeci de ani până la revoluţia franceză, se caracterizează prin întemeierea puterii statului în persoana monarhilor. Or unde un monarh zicea ''L'état c'est moi'', el avea concursul populaţiunilor, sătule de rapacitatea multiplă a sutelor de mii de mici tirani feudali, din care fiecare era pe pământul său stăpânitor absolut. Aceşti reprezentanţi ai libertăţii absolute, ai liberului veto au ruinat statele, unde ei conduceau afacerile, pe când ideea monarhică, deprinzând comodele caste ale evului mediu la muncă, a consolidat statele unde ea a domnit şi le-a dat puterea uriaşă pe care o au astăzi în Europa. În acest period, pe care cu drept cuvânt îl numim al ideii monarhice, vedem în Franţa pe Ludovic al XlV-lea, în Prusia pe Frideric al II-lea, în Rusia pe Petru cel Mare şi pe Caterina a II-a, în Austria pe Măria Terezia şi pe Iosif al II-lea.
citeste tot >>
SĂ   FACEM UN CONGRES
18.10.2009 01:39, MIHAI EMINESCU
Suveranitatea şi legislaţiunea trebue să purceadă de la toate popoarele ca atari, şi puterea executivă trebue redusă la simplul rol de maşina fără voinţă proprie, în mecanismul cel mare al statului. Nimeni nu trebue să fie aicia stăpân decât popoarele însele, şi a trece suveranitatea în alte braţe decât în acelea ale popoarelor, e o crimă contra lor. Eu nu înţeleg aicia două popoare ori două coterii, ci pe toate. Dar pentru a efectua aceast reformare într'un stat, unde sunt atâtea rămăşiţe putrede ale trecutului, adică prejudicii fatale şi atâtea maşine vile şi fără de suflet, gata în orice moment de a susţine acele prejudicii, trebueşte o energie eroică, trebue cu dispreţul libertăţii şi a vieţii tale să proclami ceiace ai datoria de a proclama. În această operă, ce pare a se pregăti, Românii trebue să joace un rol eminamente activ. (MIHAI EMINESCU)
citeste tot >>
E C H I L I B R U L
08.10.2009 22:39, MIHAI EMINESCU
Cine nu ştie acuzaţiunea ce ni se face nouă, Românilor, pentru că solicităm pentru noi ceea ce Ungurii au solicitat pentru dânşii? Ce întoarsă, ce minunată trebue să fie acea glavă, care face altuia o crimă, din aceea ce el pentru sineşi croieşte o virtute! Şi cine nu-şi aduce aminte, cum au schimbat numele indivizilor din districte întregi, încât bieţii locuitori nemţeşti nu ştiau în urmă cum îi chiamă. Astfel cu aparenţa, cu numele maghiar, ei vor să mintă fiinţa germană ori română. Dar toată lumea ştie, că Ungurii chiar în Ungaria proprie sunt în minoritate şi că numai prin influenţări materiale la alegeri o au putut improviza acea adunătură ce se pretinde Adunare. Noi nu ne putem pune în relaţiune de domn şi aservit, nici putem intra în transacţiuni cu oameni, care pentru noi nu sunt competenţi nici de a lucra ceva, decât doar prin puterea brută ce li-o pune la dispoziţiune imperiul, nu însă prin esenţa dreptului... (MIHAI EMINESCU)
citeste tot >>
DOMINAŢIA BANULUI INTERNAŢIONAL
29.09.2009 14:23, MIHAI EMINESCU
De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceşte sus şi economiceşte jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice. Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte străine, supte din deget, pe când ele ar trebui să fie, dacă nu codificarea datinei juridice, cel puţin dictate şi născute din necesităţi reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse în mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marfă nouă sau ca un nou spectacol.
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter