Se încarcă pagina ...

EDITORIALELE DOMNULUI EMINESCU

Data publicarii: 29.09.2009 17:22:00

Rubrică îngrijită de Miron Manega

 

 

 

Eminescu nu a fost doar poet şi gânditor, ci şi un mare jurnalist român (cel mai mare) şi, în această calitate, primul analist economic şi politic din istoria României. “Diagnosticele”, avertismentele, analizele şi soluţiile sale, bazate pe o profundă cunoaştere a realităţilor româneşti, a istoriei şi a contextului european, sunt valabile şi astăzi. Citindu-i textele publicistice, ai senzaţia halucinantă că sunt scrise aici şi acum.
Editorialele domnului Eminescu, din cadrul rubricii cu acelaşi nume, sunt fragmente extrase din articolele sale - apărute în publicaţiile Albina, Familia, Federaţiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iaşi (1869-1877), Timpul (1877-1883), România Liberă (1889) - şi din manuscrisele publicate postum.

Afisari: 340591
Autor: Manega Miron
Alte articole | Arhiva

Despre Alianţa Universală a Izraeliţilor şi drepturile evreilor din România

Data publicarii: 08.10.2011 11:20:00

„Timpul" reproduce, după „Indepéndance belge”, următoarele: Alianţa Universală a Izraeliţilor s-a unit de curând cu ideea unei conferinţe de izraeliţi a căria iniţiativă o luase nu de mult Anglo-Jewish Association. Această conferinţă, la care trebuie să ia parte delegaţii tuturor asociaţiunilor izraelite din Europa, are de scop de a asigura ovreilor din Turcia drepturile ce se propune a se acorda populaţiunilor creştine. Ea va avea loc la Paris, la 11 decemvrie (1876 n.C.), sub preşedinţa d-lui Crémieux, membru al Senatului şi preşedinte al Alianţei Universale.

 

După "Jewish Chronicle", conferinţa ar fi adoptat deja un program elaborat de comitetul esecutiv al Anglo-Jewish Association şi asupra termenilor căruia delegaţii trebuie să se înţeleagă pentru a reclama în favoarea evreilor stabiliţi în provinciile Turcice toate drepturile civile, politice sau religioase ce se cer pentru supuşii creştini ai Porţii. Această cerere va fi prezentată sub forma unei note care va purta subsemnătura tuturor societăţilor evreieşti din Europa. Evreii din România trebuie să aibă partea lor din aceste beneficii, întocmai ca şi cei din Sârbia. România mai ales va da loc la o discuţiune cu totul specială în sânul conferinţei.

 

Se pare că evreii din România sunt privaţi de drepturile civile şi politice, cu toate că termenii constituţiunii nu prescriu nimic de felul acesta în privinţa lor, conferinţa îşi propune dar de a face astfel încât să nu se introducă în constituţiune clauze care ar putea să legalizeze situaţiunea actuală a evreilor din România. "Jewish Chronicle" propune ca primele şedinţe ale acestui congres să se ţie cu uşile închise.

 

Un autor francez al cărui nume nu-l mai ţinem minte au arătat că, din cele mai sângeroase sacrificii ale omenirei, neamul care s-a folosit mai mult, fără să rişte nimic, au fost evreii. Va să zică de aceea ar fi cheltuit Rusia zeci de milioane de ruble şi ar fi pus în mişcare sute de mii de suflete creştineşti, de aceea ş-ar fi pierdut Sârbia floarea tineretului, de aceea cheltuim noi cu întreţinerea armatei noastre aproape de 250.000 lei noi pe zi, pentru ca din aceste sudori amare ale ţăranului nostru, a celui sîrbesc, a oierului muntenegrean, a rusului, să se folosească în mod egal evreii, ei care-n presă au fost contra creştinilor, ei cari ne-au batjocorit pe noi, pe sârbi, pe ruşi, ei cari prin jurnalistica lor faţarnică şi mincinoasă ne numesc semiasiaţi, semibarbari. Apoi să ne ierte d-nealor! Conferinţa s-au adunat pentru a regula starea celor cari au suferit şi s-au sacrificat, nu a acelora cari din aceste suferinţe şi sacrificii s-au folosit şi astăzi ca totdeauna. Cine nu-şi varsă sângele pentru petecul său de pământ strămoşesc poate să precupeţească înainte chibrituri şi vax, dar va face bine să ne lese în pace.
Puterile europene au recunoscut înşile că pretenţiile evreilor în România sunt neîndreptăţite. Austria şi Rusia au încheiat deja tractate în acest senz cu România, cine nu le va încheia tot astfel poate să ne scutească cu dragostea. Conferinţa se va feri desigur de a amesteca în discuţii cestiuni cari să le complice şi mai mult. Cât pentru români, egala îndreptăţire a 600.000 de lipitori şi precupeţi este pentru ei o cestiune de moarte şi viaţă, şi poporul nostru cred c-ar prefera moartea repede prin sabie decât moartea lentă prin vitriol.

 

Concedem că, între aceşti 600.000, va fi unul la sută care să producă ceva prin sine şi să ţie la ţară şi la popor, dar când în ţară avem 700.000 de lucrători cari produc, ţăranii, nu'nţelegem alături cu aceştia 600.000 de speculanţi ai productelor, încât fiecare evreu să trăiască din precupeţirea muncii unui singur ţăran român. Drepturile d-nealor civile şi publice nu'nsemnează decât dreptul de a esploata poporul nostru în bună voie. Plece 99 procente în America, ca să-şi câştige acolo prin muncă productivă pânea de toate zilele şi atunci cu cei ce vor rămânea ne vom împăca uşor, dar pân'atuncea să mai fie încă şepte alianţe, ca cea universală, care să conspire cu uşile închise în contra naţiei româneşti, noi vom şti să li arătăm totdeauna lungul nasului, căci nu ne spăriem nici de înjurăturile presei jidoveşti, nici de declamaţiile oratorilor idealişti pe câtă vreme e vorba de existenţa poporului nostru. Dacă voiesc să ne cucerească, n-au decât s-o facă... făţiş, ca toate naţiile, cu arma 'n mână . Dar cu tertipuri şi apucături nu merge deocamdată.

 

În numărul în care sunt la noi, evreii rămân străini de rit necreştin, ce nu se pot nici contopi cu poporul nostru, nici pot pretinde mai mult decât de a fi suferiţi, şi ne pare că n-au nici o cauză de a se plânge de toleranţa noastră. Dacă gustul li-e numaidecât după drepturi egale, conform „contractului social", iată, Austria'i aproape, apoi Germania, Anglia, Franţa, Italia, cine-i opreşte de a merge cu drumul de fier unde li vine la îndemână, ca să se bucure de toate drepturile posibile?

 

Putem spune cu drept cuvânt şi tare: că poziţia evreilor, în ţările în cari nu se bucură de egalitate e cu mult mai bună decât acolo unde ei se bucură de ea; de aceea geme Rusia de ei, de aceea ne-au inundat pe noi. Oriunde e teren pentru neagra speculaţiune, evreul e-acasă, iar vaietele şi plângerile contra persecuţiunii sunt mofturi cari să acopere de mai nainte modul neomenos în care sug ţările pe carile au căzut ca lăcusta .

 

Că sunt şi evrei ce merită egala îndreptăţire - cine o contestă ? Dar noi nu suntem Sabaot care voia, pentru-un drept, să cruţe Sodoma, nu putem, pentru numărul mărginit de evrei folositori ţării, să dăm depline drepturi sutelor de mii de venetici neproductivi, care-n ultima linie trăiesc din precupeţirea muncii, ba a vieţii poporului nostru.

[CURIERUL DE IAŞI, 5 decembrie 1876]

Afisari: 18469
Autor: MIHAI EMINESCU
Spune-le prietenilor:
  • RSS
  • Digg
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • FriendFeed
  • LinkedIn
  • MySpace
  • Netvibes
  • Reddit
  • Technorati
  • Tumblr
  • Twitter
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz
  • email
  • Live
  • StumbleUpon
  • Ping.fm

Comentarii

* Nume:
* Email:
* Mesaj:
  caractere ramase
* Cod de siguranta:

Va rugam sa introduceti in casuta de mai sus codul de siguranta
  * campuri obligatorii
 
Nume: UyKVfilBP (Oct, Sun 16, 2011 / 20:29)
YMMD with that asnewr! TX
Nume: serban (Dec, Sun 04, 2011 / 14:15)
adevarat ce spune maestrul EMINESCU nimic nu s-a schimbat unde oare a-ti vazut un evreu muncind alaturi de taranul s-au muncitorul roman Nici nu o sa vedem asa ceva Si ei tot se simt prigoniti
Nume: Eligiu (Jan, Wed 18, 2012 / 22:52)
Ipocrit materialul! Trecerea anilor si evenimentele ce l-au urmat il fac vinovat de atitudinea antisemita irationala de care dau dovada multi oameni, inclusiv cei aproape culti.
Nume: ZANEA (Jan, Thu 19, 2012 / 20:57)
ROMANIA ESTE O TARA BOGATA.AVEM TOATE RESURSELE PENTRU A ASIGURA UN TRAI DECENT PENTRU TOT POPORUL.ROMANII SANT MUNCITORI,HARNICI SI BUNI ORGANIZATORI.TARA TREBUIE CONDUSA DE UN PRESDINTE CARE SA-SI IUBEASCA TARA,SA NU FIE INTERESAT MATERIAL,SA NU FACA PARTE DIN VREO CLASA POLITICA,SA AIBA UN NIVEL DE PREGATIRE FOARTE BUN ECONOMIC,SOCIAL,CULTURAL SI SA FIE UN BUN CRESTIN.POPORUL SA-L ALEAGA PRIN VOT DIRECT,DUPA CE ACESTA ARATA IN MOD CONCRET STRATEGIA SA DE CONDUCERE A TARII SI SA FIE DEMIS TOT DE CATRE POPOR IN CAZ DE TARA NU OBTINE REZULTATE FOARTE BUNE DIN PUNCT DE VEDERE RCONOMIC,SOCIAL SI CULTURAL.GUVERNUL SA FIE FORMAT DIN SPECIALISTI,SA NU FIE POLITIC SI SA FIE PREOCUPAT DE DEZVOLTAREA TARII SI BUNASTAREA POPORULUI ROMAN.PARLAMENTUL SA FIE ALES DIN POPOR,UNICAMERAL AVAND IN COMPONENTA REPREZENTANTI DIN TOATE PATYRILE SOCALE.JUSTITIA SA FIE INDEPENDENTA,SA FIE NECRUTATOARE CU TOATE ACTELE ANTISOCIALE.
Nume: Miron Manega (Jan, Thu 19, 2012 / 22:15)
Pentru cel care semneaza ELIGIU:
Adica vreti sa spuneti ca textul lui Eminescu este ipocrit? Domnule Nickname, ori sunteti prost, ori sunteti incult, ori sunteti ticalos, ori nu aveti proprietatea termenilor.
Argumente:
1. Nu stiti istorie
2. Nu l-ati citit pe Eminescu
3. Nu stiti sau nu puteti sa citit un text. Sau nu suportati argumentele.
4. "Atitudine antisemita irationala"? Ce este irational in textul "ipocrit" al lui Eminescu?
Domnule fara nume, pentru ca m-ai jignit la mine in casa (CERTITUDINEA), si pentru ca exista o lege a simetriei, nu-ti pot raspunde altfel decat asa cum meriti: du-te-n pizda ma-ti!
Nume: 9DTGdnQhZkF (Jul, Sun 12, 2015 / 11:56)
+1Sadly it seems the OEMs are taking over or rentiaing the bad bits (no more SD card support, still holding on to the inflexible capacitive hardware buttons, the horrible update times, sub-3000 mAh batteries in order to keep phones below 9 mm thickness etc) and forget about including some of the good bits, like the AOSP GUI interface (yes I've heard all the reasons ).
Nume: Petric (Nov, Wed 30, 2016 / 22:53)
Pericolul este mult mai mare decand interesele financiare internationale pregatesc scenariul aservirii bagatiilor Romaniei lor prin orice mijloace, incluzand dezbembrarea tarii.

P.S. Ar fi mai convingator pentru scopul acestei locatii sa pastram un ton civilizat fara injuraturi.
Alte articole | Arhiva
 
Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter