- Editorial
- Clubul presei Transatlantice
- Salonul Refuzaţilor
- Modelul De Ţară
- VideoPoezii & VideoTexte
- Arte vizuale
- Muzica
- Istorie
- Credinta
- ŞTIRI MILITARE
- Societate
- Antologia Poeziilor Frumoase
- De la lume adunate
- Bibliofilie
- Colectii Si Colectionari
- Presa
- Dezvaluiri
- Tema De Gandire
- Antologia Rusinii
- Europa Nostra
- Roman Foileton
- INFO
- Opinii
- Mărgele De Cristal
- Categorie Tmp
Ceasul de buzunar al lui Eminescu, la Cotroceni
Ceasul de buzunar al lui Eminescu, la Cotroceni
Încă mai este deschisă, la Muzeul Naţional Cotroceni, expoziţia de ceasuri de epocă intitulată ”Mirajul timpului”. Expoziţia cuprinde peste 100 de ceasuri de epocă, surprinzătoare prin mărime şi formă, inedite prin mecanism: ceasuri de buzunar, de mână, de birou, de voiaj, pendule. O parte dintre acestea au aparţinut unor domnitori români – Mihail Sturdza, Grigore Alexandru Ghica, regilor României – cravaşa cu ceas a regelui Ferdinand, ceasuri de masă ale reginei Maria, ceasuri ale regilor Carol al II-lea şi Mihai.

Piesa de rezistenţă a expoziţiei este însă ceasul de buzunar al lui Mihai Eminescu, primit de poet în 1881, de la tatăl său, Gheorghe Eminovici, care venise în Bucureşti să-şi vadă feciorul. În 1909, la douăzeci de ani de la stingerea din viaţă a poetului, Corneliu Botez scria, referitor la existenţa acestui ceasornic, următoarele cuvinte: "Pe la începutul lui iulie 1881, Gh. Eminovici, tatăl poetului, a venit la Bucureşti ca să vadă pe poet, care se găsea în capitală. Cu această ocazie, a cumpărat şi dăruit poetului un ceas de aur cu lanţ, care l-a costat 40 de galbeni".
Cât de important şi încărcat de semnificaţii era acest obiect în viaţa de zi cu zi a lui Eminescu, aflăm chiar de la poet, dintr-o scrisoare trimisă Veronicăi Micle, la 17 februarie 1882 : "Şi încă să mai ştii una. Mi-am scos ceasornicul meu de aur de unde şedea cu chirie la părintele Strul Avrum şi mă fudulesc cu el. Ştii tu că el e pururea posibilitatea imediată de-a te aduce la Bucureşti cu nepusă-n masă, căci el reprezintă oricând capitalul necesar pentru transportul celui mai scump odor ce-l am eu în Iaşi, încât eu îmi imaginez următoarea consecuţiune în prezenţa celor două odoare ale mele: când tu vei fi aici, el poate lipsi, cînd tu vei lipsi, el va-ncerca să vie la loc. Îţi poţi tu închipui a cui prezenţă o prefer. Ce faci c-un ceasornic? Te uiţi la el. Pe când cu tine? Câte nu facem noi de par ceasurile minute şi zilele sferturi de ceas?".
Expoziţia rămâne deschisă publicului până la 24 mai 2010, şi va putea fi vizitată între orele 9.30 – 17.30.
MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Carmen Sylva
I.L. Caragiale
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Ciprian Chirvasiu, Dan Mihăescu, Dan Popovici, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Dorel Vişan, Florian Colceag, Florin Chilian, Ion C. Rogojanu, Laurian Stănchescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Marius Ionescu, Mircea Coloşenco, Miron Manega, Sergiu Găbureac, Stela Covaci






