Domnului amiral prof. univ. dr. Gheorghe MARIN
~ Şeful Statului Major General ~

                                                             Domnule amiral,

Deopotrivă, sedus şi fascinat de grandioasa dumneavoastră operă teoretică (dimensiunea practica a geniului dumneavoastră creator am trăit-o aievea, n-am mai fi trăit-o!...), am purces cu o de nedesluşit teamă metafizică, dar şi cu smerenia proprie doar apropierii de sacru, mai întâi la a face cunoştinţă cu titlurile lucrărilor care vă aureolează magnifica şi rarisima dumneavoastră existenţă. Astfel, din cele „peste 40 de cărţi, manuale şi tratate de specialitate” pe care le-aţi publicat, mi-a fost mai lesne să mă opresc asupra celor specificate, cu o rară modestie, în laborioasa prezentare a personalităţii dumneavoastră. Evident, apreciind că lucrările enumerate în prezentarea menţionată sunt şi le consideraţi reprezentative, am considerat cu decentă surprindere că unora dintre ele nu le sunteţi întocmai şi deplin autor sau, mai pe şleau, dacă-mi îngăduiţi, le sunteţi mult mai puţin decât atât. Să mă explic. Am în vedere, de pildă, lucrările:
- „Conducerea în domeniul militar. Studii” (Editura Militară, 1989), care a apărut în truda col. Emil Burbulea, lt.-col. Constantin Poinariu, lt.-col. Ing. Gheorghe Ilie, col. Dr. Ing. Pavel Pătrăşcoiu şi cpt.r.3 Gheorghe Marin, colectiv coordonat de către generalul-locotenent Nicolae Eftimescu. Dumneavoastră vă impuneţi cu impetuozitate proprietatea asupra întregii lucrări, asumându-v-o integral, fiind, de fapt, coautor (alături de lt.col. ing. Gheorghe Ilie) al studiului „Analiza sistemică a eficienţei economice a sistemelor militare”. De-aici şi până la a vă asuma intreaga lucrare, ce naiba, nu a fost un drum prea lung, nu-i aşa?
- „Câmpul de luptă cibernetizat” (Editura Militară, 1991), pe care v-o asumaţi ad integrum, deşi ca autori ai lucrării sunt menţionaţi: col. ing. Gheorghe Ilie, lt.col. Ion Stoian şi, aşa mai la coadă, într-o seducătoare modestie, cpt.r.2 Gheorghe Marin;
- „Eficienţa cercetării şi mascării” (Editura Militară, 1990), având ca autori pe col.ing. Gheorghe Ilie şi ... cpt.r.2 Gheorghe Marin, dar pe care, de asemenea, v-o asumaţi în totalitatea dumneavoastră;
- „Riscul şi decizia militară” (Editura Militară, 1994) pe care, iarăşi, v-o asumaţi dintr-o copertă-ntr-alta, dar unde figuraţi, tot ultimul, alături de Mircea Mureşan, Vasile Grad, Ion Bălăşescu şi Dănuţ Saulea;
- „Hotărârea comandantului în viziune sistemică” (Editura AISM, 1994), coordonată de către gl.mr. Mircea Mureşan şi unde, de asemenea, sunteţi menţionat ultimul dintre cei care au avut loc pe prima copertă, alături de prof.dr. Vasile Grad, dr. Ana Maria Preda, Mihai Cornel şi Zăpor Ion, dar pe care o treceţi doar în contul creaţiei dumneavoastră;
- „Forţele navale ale lumii în secolul XXI” (Editura CTEA, 2009), împreună cu fostul dumneavoastră subordonat, Romulus Hâldan, acum, în sfârşit, numele dumneavoastră fiind în capul listei(!). Zău, sunteţi extraordinar, în sfârşit primul pe o carte importantă! Înseamnă că v-a fost mai uşor să o treceţi pe de-a-ntregul în contul dumneavoastră, ceea ce s-a şi întâmplat, domnule amiral.
- „Activitatea statelor majore în viziunea forţelor armate NATO” (Editura Militară, 2001); faceţi parte dintr-un colectiv de 14 autori, coordonat de către generalul Mihail Popescu, dar dumneavoastră v-o asumaţi de parcă toţi ceilalţi nu ar fi existat, nu ar exista. Ce naiba, chiar aşa? Aţi mers prea departe!!!!!
- „Terorismul maritim – mit şi realitate” (Editura CTEA, 2010) care deşi pe coperta I tiparul a scăpat doi autori – Gheorghe Marin şi Adrian-Sirojea Mihei, în grandioasa dumneavoastră biografie, pardon CV!, o acaparaţi din scoarţă-n scoarţă. Oricum, remarcăm, şi aici sunteţi primul pe copertă!
Am văzut, adoptând strategia supravieţuirii şterse, v-aţi lăsat mai mereu la urmă, şoptindu-vă, probabil, în barbă, că cel din urmă... Trebuie să recunosc, aţi avut dreptate, aţi ajuns, în chip magistral, miraculos de-a dreptul, cel dintâi! Dar, nu pot să nu mă întreb, memoria v-a dus atât de departe încât nu aţi mai dat nici doi bani pe adevărata realitate? Sau chiar nu ştiaţi cam cum stau treburile în chestiile astea cu aparatul bibliografic, dumneavoastră un strălucit profesor ? Ce să spun... Pot admite că neadevărurile lesne sesizate nu sunt decât nişte banale deraieri de la rigoare, corectitudine şi ... proastă dispoziţie(!). Dar, nu o fac, domnule amiral. Ştiţi de ce ? Imi este greu să cred că dumneavoastră, un eminent dascăl universitar, proprietar legal al unei inteligenţe strălucite, aflată într-o neîncetată şi laborioasă odihnă, puteţi să comiteţi asemenea erori. Bunăoară, răspunsul îl puteţi da numai dumneavoastră. Îl aşteptăm. Dacă întâmpinaţi greutăţi în arhitecturarea răspunsului, vă pot consilia experţii Grupului de acţiune împotriva imposturii ca ameninţare la adresa securităţii naţionale.
De asemenea, contrariază, până la limita controlabilă a stupefacţiei, faptul că, deşi, potrivit aceleiaşi surse, aţi obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare în anul 1995, dumneavoastră, domnule amiral, uzaţi de acesta, în documente publice, înainte de a-l obţine. Este, de exemplu, vorba, despre lucrările „Hotărârea comandantului în viziune sistemică” (Editura AISM, 1994) şi „Riscul şi decizia militară” (Editura Militară, 1994), unde distinsele dumneavoastră nume şi prenume sunt precedate de mult râvnitul titlu de doctor. Aici, v-aţi grăbit, nu a-ţi mai avut răbdare! Faţă de această situaţie, consider că este benefic grandioasei dumnevoastră personalităţi ştiinţifice şi geniului dumneavoastră creator să limpeziţi public cum de-a fost posibilă o asemenea obrăznicie intelectuală, cu iz de fals şi uz de fals extranaval. Să nu vă fie cumva teamă de Păpuşarul-şef de la Cotroceni. Îi sunteţi mult prea credincios şi prea util operei sale distructive, spre a se necăji pe dumneavoastră doar dintr-atât. Cu atât mai mult cu cât acest detaliu nu îi afectează în niciun fel pofta, voinţa şi capacitatea de a-şi bate joc şi de a linşa până şi condiţia respirândă a Armatei României.
În altă ordine de idei, plecând de la aserţiunea deja invocată – „peste 40 de cărţi, manuale şi tratate de specialitate”, am încercat, cunoscând ce reprezintă din perspectiva identităţii didactice şi ştiinţifice, să identific în lucrările menţionate vreun manual sau vreun tratat de specialitate. Nu am reuşit. Poate mă ajutaţi dumneavoastră, acordându-vă, deopotrivă – cu navală, aeriană şi terestră înţelegere, prezumţia de nevinovăţie întru necunoaştere. La o aşa mare dezvoltare a preocupărilor teoretice, se poate întâmpla ca sensurile să se calce în picioare, rosturile să o ia razna, confuziile să triumfe, iar noi să leşinăm de teama stafiilor care ne privesc din viitor. Totul este posibil. Vă înţelegem.
Am mai constatat ceva, domnule profesor universitar doctor în ştiinţe militare. Am constatat că niciuna din lucrările: Visual FoxPro 5.0. Programare prin exemple (Editura Ovidius University Press, Constanţa, 1999); Tehnici de elaborare a aplicaţiilor pentru baze de date (Editura Ovidius University Press, Constanţa, 1999); Baze de date relaţionale. Concepte. Sistemul Foxpro. Aplicaţii (Editura Ovidius University Press, Constanţa, 1999); Introducere in AutoLisp prin exemple (Constanţa, 2001); Limbajul C - Programare prin exemple, Constanţa, 2001; Limbaje MySQL şi PHP. Programare WEB sub Windows (Constanţa) nu figura, la data de 26 iulie a.c., în baza de date a Depozitului legal de tipărituri gestionat de Biblioteca Naţională a României, dar am constatat şi faptul că anul 1999 a fost foarte prolific editorial(!). Pentru amploarea creaţiei dumneavoastră din acel an şi imediat după, v-ar invidia, cu certitudine şi Vladimir Ilici Lenin. De Iosif Vissarionovici Stalin nici numai vorbesc!
Deocamdată, atât, domnule amiral. În curând, evident, mai mult. Există o estetică a metodologiilor prin care încercăm să ne reparăm, atât cât se poate, trecutul. Într-o exemplară didactică a iertării o vom respecta întocmai.
Faţă de cele constatate şi cu mult drag expuse, departe de a fi o tragedie a Neamului sau a bietei noastre Românii, îndreptarea fiind exclusiv în puterea de netăgăduit a voinţei şi a excepţionalului dumneavoastră caracter, noi, militarii care încă avem pe bocanci urmele noroaielor de altădată şi care îndurăm efectiv drama de azi a Oştirii şi batjocura fără margini a comandantului nostru suprem, avem o vorbă, regulamentară de altfel cândva, poate şi astăzi, pe care v-o amintesc aplicat, cu o imperativă consideraţie reparatorie: La loc comanda, domnule amiral! Şi încă ceva, domnule amiral, dovadă a camaraderiei de care suntem în stare, ne-am gândit să organizăm, cu o susţinută şi aleasă participare academică, pe cheltuiala noastră, a făcătorilor de bine, o largă dezbatere publică, intitulată, eventual, „Adevăr şi neadevăr în construcţia grandioasei opere teoretice a prof. univ. dr. Gheorghe Marin”. Ce spuneţi? De fapt, vedeţi, am şi început... Astfel, sunt convins, consolidarea prestigiului dumneavoastră ştiinţific va fi aureolată de atributul durabil al irevocabilităţii.

Cu consideraţia inspirată de grandioasa dumneavoastră operă ştiinţifică,

Colonel (r.)
Costinel Petrache ~ Fondatorul Premiilor Naţionale ale Revistei Gândirea Militară Românească

5 august 2010

Sursa: SEMPER FIDELIS