Prezidiul Academiei Române face apel la autorităţi să analizeze cu toată responsabilitatea efectele punerii în aplicare a proiectelor de exploatare a aurului şi argintului din Munţii Apuseni, în aşa fel încât interesele ţării să nu fie afectate negativ.

“Ţinând cont de complexitatea şi aspectele variate ale proiectului, Prezidiul Academiei Române a decis, în şedinţa de miercuri, să menţină poziţia anterior exprimată şi îngrijorările cu privire la consecinţele şi riscurile posibile, mai ales pe termen mediu şi lung”, se menţionează într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES, de Biroul de presă al prestigiosului for.

Cei trei membri ai Academiei Române care au făcut parte din “Grupul independent de monitorizare a Proiectului Roşia Montana” nu sunt reprezentanţi acreditaţi ai Academiei şi au exprimat opinii personale, iar domniile lor reprezintă o minoritate nesusţinută de marea majoritate a membrilor Academiei, precizează Prezidiul Academiei.

La şedinţă au participat preşedinţii secţiilor de specialitate şi ai filialelor din ţară (Cluj, Iaşi, Timişoara), care au discutat aspecte recente legate de proiectul de exploatare minieră auriferă din Munţii Apuseni.

Recent, Academia Română, Pro Patrimonio şi ICOMOS România au solicitat Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) “salvarea situl istoric minier Roşia Montană (anticul Alburnus Maior, nord-vest de Bucureşti), o componentă inestimabilă a patrimoniului universal, care este ameninţată cu dispariţia iminentă, dacă proiectul minier propus de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este autorizat de statul român”.

În opinia conducerii Academiei Române, exprimată anul trecut, depozitele de aur din subsolul României reprezintă o resursă neregenerabilă de importanţă strategică naţională, proprietatea statului român, a cărei soartă nu poate fi decisă numai de autorităţile locale, Biroul Prezidiului Academiei Române apreciind că decizia cu privire la oportunitatea exploatării resurselor aurifere ar trebui luată prin consultarea întregii populaţii a ţării, eventual printr-un referendum naţional.

Referitor la proiectul Roşia Montană, Academia Română a atras atenţia încă din anul 2009 asupra a ceea ce consideră a fi “o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului înconjurător şi vestigiilor arheologice din zonă”, semnalând “consecinţele riscante pentru statul român”.

“O analiză obiectivă demonstrează că proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public şi, prin urmare, nu justifică efectele colaterale negative şi riscurile implicate în proiect”, se stipula în declaraţia Academiei Române.

Potrivit site-ului companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM) a transmis concluziile şi recomandările sale, după şase luni de cercetări şi consultări cu experţi din domeniu, opinia experţilor în patrimoniu fiind aceea că proiectul minier Roşia Montană reprezintă singura soluţie concretă de reabilitare şi restaurare a patrimoniului zonei, prin intermediul investiţiilor financiare propuse de către compania menţionată.