Se încarcă pagina ...

Istorie

Din Nr. 0 al revistei "CERTITUDINEA": UN ROMÂN PE TRONUL UNGARIEI - ŞTEFAN CEL SFÂNT
10.11.2017 20:35, Col. dr. Mircea DOGARU
Potrivit gestelor, adversarul lui ''Geula cel Tânăr, Ştefan cel Sfânt se trăgea, pe linie paternă, din româno-maghiarul Toxun (nume pecenego-cuman, pătruns deja în onomastica românească, sub forma Toxabă). Acesta era nepotul lui Arpad - şi avea un fizic singular printre maghiarii finici şi turcicii care-i însoţeau, fizic moştenit de la mama sa, fiica lui Menumorut - ducele Bihorului (între Tisa şi Carpaţii Occidentali): ''ochii frumoşi şi mari'', ''părul negru şi moale'', căzând în ''plete de leu''. Era aşadar fiul fiicei lui Menumorut şi al metisului maghiaro-român Zulta (Zulta provenea din căsătoria lui Arpad cu fiica creştină a lui DUCA din Ţara Unguarului, cucerită de maghiari după fixarea lor în regiunea numită cu un cuvânt din limba locului - ''muncă'' - ''Muncaci'').
citeste tot >>
Marea Unire în istoriografia românească de după 1989. Lucian Boia, urmasul lui Roller
04.07.2017 18:53, Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu
Încă de la începutul anilor '90 câțiva intelectuali s-au erijat în exponenți ai ''societății civile'', căutând să-și impună viziunea proprie asupra trecutului, prezentului și viitorului României. Aceștia, prin radicalismul lor, aminteau de anii guvernării legionare din 1940, dar și de cei ai stalinismului de la începutul anilor '50 ai secolului al XX-lea. În prima jumătate a anului 1990 în România s-au revăzut scene cu profesori alungați din amfiteatre de către studenți (așa cum procedaseră legionarii în septembrie
citeste tot >>
Cel mai vechi templu din Europa are aproape 8.000 de ani si a fost descoperit în judetul Timis
23.06.2017 09:08, Daniel Roxin
Printre multele lucruri uimitoare scoase de arheologi din pământul acestei țări, unul dintre cele mai remarcabile este Templul de la Parța, din județul Timiș. Aici, în urmă cu aproape 8.000 de ani, preotesele, slujitoare ale Zeiței Mamă, își transmiteau învățăturile și practicau ritualuri religioase. Acest templu, dotat cu statui impunătoare, este cel mai vechi templu neolitic din Europa, iar importanța lui istorică este uriașă.
citeste tot >>
Ucraina sau drama românilor de la margine (VII). "Dacismul" si "moldovenismul" după... "evenimente"
18.05.2017 17:01, Col. (r) Dr. Mircea Dogaru
În ceea ce ne priveşte, nu numai vechiului centru răsăritean, care şi-a intensificat eforturile de manipulare imagologică şi psihologică pe linia creării de ''naţiuni culturale'' din trupul nostru etnic, dar şi Occidentului i-a plăcut ideea. Pentru ca astfel ultimii ROMANI supravieţuitori prin secole - ROMÂNII, urmaşii şi moştenitorii direcţi ai celor ce au construit cândva Europa unită, să nu mai fie invitaţi să intre în casa comună numită Europa, care le aparţinea de drept şi asupra căreia puteau emite pretenţii, lăsându-i fără argumente pe urmaşii barbarilor, invadatori, erijaţi în stăpâni cu 1.500 de ani în urmă.
citeste tot >>
Ucraina sau drama românilor de la margine (VI). "Dacismul" în slujba "moldovenismului"
16.05.2017 00:03, Col. (r) Dr. Mircea Dogaru
Pentru a-şi atinge scopul, ideologii ''moldovenismului'' au acreditat ideea că etnogeneza română nu a existat. Mai mult, că TRACII nu au fost un popor unitar, vorbind aceeaşi limbă între Nipru, Dunărea Mijlocie, Carpaţii Păduroşi şi nordul Greciei, ci o sumedenie de popoare distincte, între care s-ar fi evidenţiat poporul ''dac'' şi poporul ''get'', prin transformarea în ''popoare'' a fragmentelor trace care locuiau în Banat, Ţara Haţegului şi vestul Olteniei (dacii) şi în Valea Dunării inferioare şi maritime, inclusiv Dobrogea şi litoralul pontic până la Bug (geţii).
citeste tot >>
Ucraina sau drama românilor de la margine (V). Relansarea "ucrainizãrii" si "moldovenizãrii" în anii postbelici
10.05.2017 09:53, Col. (r) Dr. Mircea Dogaru
În urma actului de trădare de la 23 august 1944 (devansarea, prin anularea tratativelor cu Aliaţii, a momentului întoarcerii armelor, cu 3 zile) care a văduvit România de statutul de cobeligerantă şi de posibilitatea negocierii frontierei cu URSS la tratativele de pace, s-a revenit la frontiera ruso-română de la 4 noiembrie 1940, teritoriile româneşti răpite redevenind vecine României în cadrul RSS Ucraina şi RSS Moldoveneşti. Printr-un decret al Prezidiului Sovietului Suprem din 14 noiembrie 1945, ''ucrainenii'' au trecut rapid la ''ucrainizarea'' (rusificarea) teritoriilor româneşti primite, numai în judeţele Ismail şi Cetatea Albă fiind schimbate numele a 90 de localităţi româneşti.
citeste tot >>
Ucraina sau drama românilor de la margine (IV). "Ucrainizare" si "moldovenizare"
29.04.2017 13:32, Col. (r) Dr. Mircea Dogaru
Convocate la Moscova, în zilele de 2-6 martie 1919, partidele comuniste şi social-democrate, care aderau la experimentul sovietic, au votat, în cadrul unei Conferinţe internaţionale, crearea Internaţionalei a III-a Comuniste (Komintern) având ca obiectiv destrămarea democraţiilor occidentale, dar şi a oricărei forme de stat autoritar, naţional sau teocratic şi instituirea, prin dezvoltarea revoluţiei socialiste a unei Noi Ordini, roşii, pe întreg mapamondul. A unui singur stat, universal, al ''muncitorilor şi ţăranilor'', cu centrul la Moscova, a unui prim ''stat planetar'' aşadar, ca expresie a unei globalizări forţate, avant la lettre.
citeste tot >>
Ucraina sau drama românilor de la margine (III). Nasterea "Ucrainei"
24.04.2017 00:51, Col. (r) Dr. Mircea Dogaru
Dotată cu mental de cuceritor, marea ''naţiune culturală'' a ''ucraini'ilor'' revendica nu numai teritoriile româneşti în care rusificarea se produsese dar şi pe cele devenite ţintă a imperialismului rus. Potrivit ideologului Miron Korduba ''ucrainţilor'' li se cuvenea, la începutul secolului trecut, tot Maramureşul de la nord de Vişeu, întreg teritoriul românesc dintre Munţii Gutin şi Apa Turului, Bucovina întreagă, nordul ''Basarabiei'' dar şi Ardealul de Nord. Efervescenţa revoluţionară de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, ca să nu spunem concepţia lojelor masonice privind retrasarea frontierelor statelor pe planetă, având ca primă consecinţă Constituţia din 1905, a permis, în pofida rezistenţei majorităţii intelectualităţii ruse care milita pentru unicitatea poporului rus şi a limbii sale, extinderea mişcării ''ucrainiţilor'' şi în Rusia.
citeste tot >>
Ucraina sau drama românilor de la margine (II). Alte natiuni inventate: russinii si rutenii
21.04.2017 20:38, Miron Manega
Cele trei împărţiri ale Poloniei - din 1792, 1793 şi 1795 - , aduseseră Imperiului Romano-German, importante zone din Podolia, Pocuţia, Volhynia etc. regiuni cândva populate de români (volohi) şi, alături de polonezi şi malo-ruşi, populaţii şi popoare supuse rusificării, dar nemijlocit legate de istoria românilor, ca huţanii (huţulii), lituanienii şi primii români rusificaţi, aşa cum vom vedea - ''rutenii''. Cu excepţia goralilor din jurul Cracoviei şi lituanienilor, toţi aceştia se considerau ''ruşi mici'' sau ''russini''.
citeste tot >>
Ucraina sau drama românilor de la margine (I). Reţetele rusificării
19.04.2017 09:36, Col (r) Dr. Mircea Dogaru
Beneficiind de experienţa acumulată de înaintaşii săi, Petru I cel Mare (1696--1725), Ana Ivanovna (1730-1740), Ecaterina a II-a cea Mare (1762-1796) şi Pavel I (1796-1801), în deznaţionalizarea românilor refugiaţi (1711, 1739, 1774, 1792), înrobiţi (1650, 1661), deportaţi în teritoriile controlate de ţar (1739) şi a românilor cazaci (1739-1801), ţarul Alexandru I (1801-1825) a elaborat un amplu program de rusificare a românilor, potrivit principiului - ''Cumpără păstorul, că turma îl va urma''.
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircia Chelaru, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter