Se încarcă pagina ...

Istorie

Ucraina sau drama românilor de la margine (V). Relansarea "ucrainizãrii" si "moldovenizãrii" în anii postbelici
10.05.2017 09:53, Col. (r) Dr. Mircea Dogaru
În urma actului de trădare de la 23 august 1944 (devansarea, prin anularea tratativelor cu Aliaţii, a momentului întoarcerii armelor, cu 3 zile) care a văduvit România de statutul de cobeligerantă şi de posibilitatea negocierii frontierei cu URSS la tratativele de pace, s-a revenit la frontiera ruso-română de la 4 noiembrie 1940, teritoriile româneşti răpite redevenind vecine României în cadrul RSS Ucraina şi RSS Moldoveneşti. Printr-un decret al Prezidiului Sovietului Suprem din 14 noiembrie 1945, ''ucrainenii'' au trecut rapid la ''ucrainizarea'' (rusificarea) teritoriilor româneşti primite, numai în judeţele Ismail şi Cetatea Albă fiind schimbate numele a 90 de localităţi româneşti.
citeste tot >>
Ucraina sau drama românilor de la margine (IV). "Ucrainizare" si "moldovenizare"
29.04.2017 13:32, Col. (r) Dr. Mircea Dogaru
Convocate la Moscova, în zilele de 2-6 martie 1919, partidele comuniste şi social-democrate, care aderau la experimentul sovietic, au votat, în cadrul unei Conferinţe internaţionale, crearea Internaţionalei a III-a Comuniste (Komintern) având ca obiectiv destrămarea democraţiilor occidentale, dar şi a oricărei forme de stat autoritar, naţional sau teocratic şi instituirea, prin dezvoltarea revoluţiei socialiste a unei Noi Ordini, roşii, pe întreg mapamondul. A unui singur stat, universal, al ''muncitorilor şi ţăranilor'', cu centrul la Moscova, a unui prim ''stat planetar'' aşadar, ca expresie a unei globalizări forţate, avant la lettre.
citeste tot >>
Ucraina sau drama românilor de la margine (III). Nasterea "Ucrainei"
24.04.2017 00:51, Col. (r) Dr. Mircea Dogaru
Dotată cu mental de cuceritor, marea ''naţiune culturală'' a ''ucraini'ilor'' revendica nu numai teritoriile româneşti în care rusificarea se produsese dar şi pe cele devenite ţintă a imperialismului rus. Potrivit ideologului Miron Korduba ''ucrainţilor'' li se cuvenea, la începutul secolului trecut, tot Maramureşul de la nord de Vişeu, întreg teritoriul românesc dintre Munţii Gutin şi Apa Turului, Bucovina întreagă, nordul ''Basarabiei'' dar şi Ardealul de Nord. Efervescenţa revoluţionară de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, ca să nu spunem concepţia lojelor masonice privind retrasarea frontierelor statelor pe planetă, având ca primă consecinţă Constituţia din 1905, a permis, în pofida rezistenţei majorităţii intelectualităţii ruse care milita pentru unicitatea poporului rus şi a limbii sale, extinderea mişcării ''ucrainiţilor'' şi în Rusia.
citeste tot >>
Ucraina sau drama românilor de la margine (II). Alte natiuni inventate: russinii si rutenii
21.04.2017 20:38, Miron Manega
Cele trei împărţiri ale Poloniei - din 1792, 1793 şi 1795 - , aduseseră Imperiului Romano-German, importante zone din Podolia, Pocuţia, Volhynia etc. regiuni cândva populate de români (volohi) şi, alături de polonezi şi malo-ruşi, populaţii şi popoare supuse rusificării, dar nemijlocit legate de istoria românilor, ca huţanii (huţulii), lituanienii şi primii români rusificaţi, aşa cum vom vedea - ''rutenii''. Cu excepţia goralilor din jurul Cracoviei şi lituanienilor, toţi aceştia se considerau ''ruşi mici'' sau ''russini''.
citeste tot >>
Ucraina sau drama românilor de la margine (I). Reţetele rusificării
19.04.2017 09:36, Col (r) Dr. Mircea Dogaru
Beneficiind de experienţa acumulată de înaintaşii săi, Petru I cel Mare (1696--1725), Ana Ivanovna (1730-1740), Ecaterina a II-a cea Mare (1762-1796) şi Pavel I (1796-1801), în deznaţionalizarea românilor refugiaţi (1711, 1739, 1774, 1792), înrobiţi (1650, 1661), deportaţi în teritoriile controlate de ţar (1739) şi a românilor cazaci (1739-1801), ţarul Alexandru I (1801-1825) a elaborat un amplu program de rusificare a românilor, potrivit principiului - ''Cumpără păstorul, că turma îl va urma''.
citeste tot >>
ESCROCHERIA SECOLULUI XX. Omul care a vândut Turnul Eiffel si fraierul care l-a cumpărat
07.04.2017 18:49
În mai 1925, un ziar din Paris publică un scurt articol despre starea deplorabilă în care se află Turnul Eiffel. La 36 de ani de la ridicarea să, turnul avea nevoie urgentă de reparaţii, iar autorul articolului era de părere că ar fi mai ieftin pentru guvernul francez să-l dărâme şi să-l vândă ca fier vechi decât să bage bani în întreţinerea lui. ''C'est la vie'' şi-au spus, probabil, cei mai mulţi cititori şi au trecut indiferenţi la ştirea următoare. Nu însă şi Victor Lustig. Acest individ de origine cehă, de o inteligenţă sclipitoare, cu un şarm aproape hipnotic, care vorbea cinci limbi străine şi care avea în spate o bogată carieră de escroc, a simţit imediat că aici e rost de o ''afacere'' extraordinară.
citeste tot >>
Odiseea osemintelor lui Mihai Viteazu, reconstituită după sursele istorice. "Necunoscutul de la Plăviceni"
04.04.2017 12:58, Miron Manega
În anul 2010, în curtea mănăstirii Plăviceni din fostul județ Romanați (astăzi, Teleorman), niște muncitori au descoperit, într-o surpătură de pământ, oasele frumos mirositoare ale unui bărbat foarte înalt. Scheletului îi lipseau capul, clavicula și coastele. Făcându-se legătura cu împrejurările dispariției trupului lui Mihai Viteazu, în 1601, și cu faptul că acesta nu a mai fost găsit, a apărut ipoteza tulburătoare că osemintele cu pricina ar aparține marelui voievod. Echipa IML, care s-a ocupat de investigarea cazului, a constatat că vechimea osemintelor corespunde perioadei în care a trăit Mihai Viteazu.
citeste tot >>
Fascinatia istorică a lui Vlad Tepes asupra rusilor. "Skazanie o Drakule voevode" , un best-seller reeditat în peste 22 de editii
21.03.2017 18:45, Miron Manega
Există o relatare destul de utilizată ca sursă istorică, dar nemenționată prea des ca atare, despre personalitatea domnitorului Vlad Ţepeş, scrisă în Rusia la aproximativ zece ani după moartea acestuia. E vorba de manuscrisul miscelaneu al preotului copist Eufrosin de la mănăstirea rusă Kirillo-Belozersky, în care este inserat un capitol intitulat ''Skazanie o Drakule voevode'', adică ''Povestire despre Dracula voievod''. Datele, menționate în compilațiile sale de Eufrosin, sunt cuprinse între anii '60 și '90 ai secolului al XV-lea, ultima menționată fiind din octombrie 1491.
citeste tot >>
THE TIMES, 30 nov. 1867: "Românii au mai mult respect pentru idealurile lor măreţe decât alte popoare"
14.03.2017 09:52, Miron Manega
Pe 30 noiembrie 1867, la 9 luni după compromisul constituirii dualismului austr-o-ungar (februarie 1867), celebrul ziar THE TIMES publica un reportaj despre istoria din ultimele două milenii a românilor. Articolul apărea sub semnătura corespondentului din Austria al THE TIMES şi relata despre marile idealuri ale românilor, cel de a fi consideraţi descendenţi puri ai dacilor şi romanilor şi cel de unire a vechilor teritorii stăpânite de daci.
citeste tot >>
Vila Diodati din Elvetia, locul unde a început literatura horror. "Vampirul" si "Frankenstein
12.03.2017 10:04
În anul 1816 (considerat de oamenii de știință ''anul fără vară'', din cauza temperaturilor anormal de scăzute și a ploilor abundente), conacul a fost închiriat de poetul George Gordon Byron şi medicul său personal, John Polidori. Plecat din Anglia în urmă unor scandaluri de amploare, generate de un divorţ zgomotos şi de acumularea unor datorii imense, Lordul Byron s-a refugiat în Elveţia pentru a-şi găsi liniştea. De altfel, el este cel care a denumit vila aceasta ''Diodati'' (ea având, până atunci, numele de Villa Belle Rive).
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircia Chelaru, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter