Se încarcă pagina ...

Istorie

Regina Maria, suverana cea mai iubită de Armata Română
18.07.2013 11:55, Alex Mihai Stoenescu
Legătura sufletească între Maria şi Armată a fost extrem de puternică şi nu s-a spijinit doar pe relaţia oficială dintre suveran şi militari, ci pe fapte de război. În timpul Războiului balcanic, principesa Maria a lucrat în serviciul sanitar, îngrijind bolnavii din lagărele de holeră, riscându-şi viaţa fără nicio rezervă * În octombrie 1917, pe frontul din Moldova, regina s-a înrolat, ca ofiţer, în sectorul de front Cireşoaia, în faţa cotei 443, pe linia întâi, în prima tranşee, la 200 metri de inamic. A fost vocea cea mai hotărâtă pentru rezistenţa şi ofensivă pe frontul din Moldova * Înainte de a fi condusă, de la Palatul Cotroceni, pe ultimul ei drum, regina a fost salutată de militari cu baionetele înfipte în pământ şi patul armei în sus, gest unic, pe care Armata nu l-a oferit, niciodată, niciunui alt om.
citeste tot >>
A fost Ştefan cel Mare călugărit înainte de moarte?
06.07.2013 22:30, Dumitru Manolache
Mormântul Sfântului Voievod a fost deschis până acum de două ori. Istoricii nu s-au pronunţat sau, mai degrabă, au evitat să se pronunţe cu privire la o problemă fundamentală: a fost sau nu Ştefan cel Mare călugărit înainte de moarte? Tulburătoarea întrebare este generată de senzaţionala descoperire a faptului că marele domnitor a fost îngropat modest, fără sicriu, cu trupul aşezat pe 13 bare de fier şi cu capul pe un căpătâi de cărămizi, ritual ce ţine mai degrabă de cel al cinului călugăresc, decât de cel al credincioşilor de rând, oricât de smeriţi ar fi aceştia.
citeste tot >>
Dosarul de Securitate al istoricului Gheorghe Buzatu
26.05.2013 18:31, Victor Roncea
Din Adeverinta CNSAS cu Nr. 2310 din 12.07.2011, aflam lucruri care probabil au stat in gat dusmanilor de ieri, azi si maine ai Profesorului Gheorghe Buzatu, ai Adevarului. Cum ar fi faptul ca profesorul Gheorghe Buzatu ajuta cu lucrarile sale faimoasa Unitatea Anti-KGB, Anti-STASI si Anti-AVO/AVH (UM 0110, compartiment contrainformativ unic in spatiul comunist, destinat monitorizarii activitatilor antiromanesti ale serviciilor din spatiul sovietic si a extremistilor maghiari - detalii in lucrarile istoricului american prof dr Larry L Watts) dar era in acelasi timp si urmarit de Securitate pentru ca refuzase sa participe la supravegherea colegilor sai. Ati citit bine! In timpul odioasei dictaturi si a regimului ''ilegitim si ilegal'' - aproape la fel ca cel actual - un profesor a refuzat cu demnitate Securitatea si apoi si-a continuat curajos activitatea stiintifica. Aceasta pana in 1989, cand a fost interzis total, la ordinul direct al Elenei Ceausescu.
citeste tot >>
MIHAI VITEAZU, AUTOR LITERAR
17.05.2013 00:22, Miron Manega
Ca simpli consumatori de informaţie istorică, despre Mihai Viteazu ştim exact cât am învăţat în liceu şi ce am reţinut din filmul lui Sergiu Nicolaescu. E o realitate statistică, în care nu sunt incluse, evident, excepţiile. În orice caz, imaginea sa, indusă de comentatorii istorici ai ultimilor 20 de ani, se identifică cu cea de aventurier lipsit de scrupule, de bătăuş dotat, de impostor şi şarlatan chiar, de parvenit lacom, care nu s-a mulţumit cu Ţara Românească, a ''pohtit'' şi la celelalte două provincii, Moldova şi Transilvania.
citeste tot >>
Puţină istorie: 1 Mai
01.05.2013 23:07, Miron Manega
La 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite. Cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au mărşăluit 90.000 de demonstranţi. În urma protestului 35 de mii de muncitori şi-au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului. Ziua de 1 mai a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago. Poliţia a intervenit, 4 protestatari au fost împuşcaţi şi mulţi alţii au fost răniţi. În anul 1888, la întrunirea Federaţiei Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 să fie data pentru susţinerea, prin manifestaţii şi greve, a zilei de muncă de 8 ore. În anul 1889, social-democraţii afiliaţi Internaţionalei a ll-a au stabilit, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor.
citeste tot >>
Mihai Viteazu şi secuii. Lupta comună împotriva ungurilor. Arborarea primului steag secuiesc
16.04.2013 08:17, Miron Manega
Etnicii maghiari care vor să se rupă de România prin proclamarea autonomiei Ţinutului Secuiesc, au aruncat în lupta lor pentru independenţă un steag vechi de peste 400 de ani. Ca o ironie a sorţii, stindardul a fost conceput în timpul campaniei lui Mihai Viteazu împotriva ungurilor şi a fost folosit în lupta de la Şelimbăr, care a precedat... prima unire a tuturor românilor! Steagul a fost arborat pentru prima dată în timpul bătăliei de la Şelimbăr, alături de cele ale comandanţilor români ai lui Mihai Viteazul.
citeste tot >>
CICERO, acum 2068 de ani
15.04.2013 23:40
''Bugetul trebuie echilibrat, tezaurul trebuie reaprovizionat, datoria publică trebuie micşorată, aroganţa funcţionarilor publici trebuie moderată şi controlată, ajutorul dat altor ţări trebuie eliminat pentru ca Roma să nu dea faliment, oamenii trebuie să înveţe din nou să muncească în loc să trăiască pe spinarea statului''
citeste tot >>
27 martie 1918: UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA
26.03.2013 23:53, Pavel Moraru
Aşa precum Primul Război Mondial, pe lângă multiplele consecinţe negative, a contribuit la prăbuşirea imperiilor din Europa şi crearea statelor naţionale, aşa şi revoluţia rusă din februarie şi cea din octombrie 1917, pe lângă efectele negative, au constituit punctele de pornire pentru emanciparea naţională a popoarelor din Imperiul Ţarist. La 2/15 noiembrie 1917, guvernul sovietic publică declaraţia drepturilor popoarelor Rusiei, semnată de Lenin şi Stalin, care recunoştea egalitatea şi suveranitatea popoarelor Rusiei, dreptul lor la autodeterminare liberă, până la separare şi formare de state independente.
citeste tot >>
PROCLAMAŢIA DE LA PADEŞ şi "zavera" din Bucureşti
21.03.2013 10:49
Pe 21 martie 1821, Tudor Vladimirescu intra în Bucureşti, ţinând în mână o pâine mare, semn al păcii şi belşugului. Până pe 23 martie, a continuat tratativele cu boierii, finalizate cu două documente. În primul rând, mitropolitul ţării, episcopii de Argeş şi Buzău, împreună cu alţi 53 de dregători, îi dau lui Tudor o ''carte de adeverire'', în care afirmă că ''pornirea dumnealui slugerului Teodor Vladimirescu nu este rea şi vătămătoare, nici în parte fiecăruia, nici patriei, ci folositoare şi izbăvitoare''. La rândul său, Tudor dă un ''jurământ'' scris prin care se angajează să recunoască ca reprezentant legal al ţării ''vremelnica ocârmuire'' (practic, boierii rămaşi în Bucureşti), în care figura centrală era marele vistier Alexandru Filipescu-Vulpe. În realitate, ''vremelnica ocârmuire'' reprezenta aparenţa puterii, iar Tudor
citeste tot >>
Adevărata poveste a scrisului: TĂRTĂRIA, VADU RĂU, MIERCUREA SIBIULUI
14.03.2013 16:47, Cornel Bîrsan
Toate aceste descoperiri făcute, și multe altele, puțin mediatizate, a căror expunere numai, ar ocupa zeci de volume, se întind pe un spatiu imens care acoperă o mare parte a Europei de Est pe actualele teritorii ale României, Republicii Moldova, Ungariei, Ucrainei, Cehiei si Slovaciei, Serbiei si Bulgariei, Greciei si Turciei. Până în ultimii ani s-a considerat că apariţia scrisului este legată de civilizaţia protosumeriană. Şi nu în mod deductiv, ci bazat pe vaste cercetări arheologice. În straturi arheologice vechi în Mesopotamia au fost găsite o serie de tăbliţe cu scriere pictografică datate ca vechime între mileniul IV
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter