Se încarcă pagina ...

Istorie

Cum se numeşte şi în memoria cui a fost ridicat monumental "LEUL" de la Cotroceni?
01.12.2012 22:11
De ziua României, în timp ce la Arcul de Triumf se desfăşura parada militară, la monumentul ''Leul'' se depuneau coroane de flori în memoria eroilor care s-au jertfit pentru reîntregirea ţării. Una dintre cele cinci coroane depuse pe treptele soclului era tricoloră şi a fost adusă de liderul sindical Denisa Popovici, din partea Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR şi a Alianţei Naţionale Sindicale Feroviare.
citeste tot >>
Ce sărbătorim, de fapt, la 1 Decembrie
01.12.2012 09:01, Miron Manega
La 1 Decembrie sărbătorim nu Unirea propriu-zisă, ci consacrarea ei, prin Rezoluţia citită la Alba Iulia de Vasile Goldiş, rezoluţie care, la punctul 1, prevedea unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească cu România. Tot la 1 decembrie 1918, regele Ferdinand a intrat în Bucureşti venind de la Iaşi. Abia în 1920, dupa pacea de la Trianon, se produce efectiv Unirea Ardealului cu regatul României, iar încoronarea regelui Ferdinand ca rege al României Mari, la Alba Iulia, a avut loc abia în 1922.
citeste tot >>
VIDEO. La început a fost Sarmizegetusa
01.09.2012 15:28
Încă de la inceput, am dori sa precizam ca nici filmul realizat si nici realizatorii sai nu se considera detinatorii adevarului absolut. Asa cum se specifica clar in documentar, este vorba de unele concluzii logice, care pot da nastere unor teorii ce pot sau nu conduce ulterior la certitudini. Mai mult, cea mai mare parte a documentarii pentru realizarea materialului video in cauza este efectuata pe baza unor surse literare antice latine. Este greu de crezut ca romanii insisi si-ar fi diminuat voit rolul si efectul actiunilor in Dacia cucerita. Nu negam absolut deloc prezenta romana in Dacia lui Decebal, ca parte cucerita dintr-un teritoriu mult mai intins care era populat de daci si nu negam nici influenta romana asupra dacilor ramasi in afara limesurilor imperiului... (Valentin Roman)
citeste tot >>
"MOŞTENIREA CLANDESTINĂ!" sau războiul secret pentru distrugerea României (Video)
15.08.2012 13:32
Cartea care stă la baza acestui documentar se numeşte ''Fereşte-mã, Doamne, de prieteni!'' şi a fost scrisă de un american, Larry Watts. Cartea dezvãluie amãnunte senzaţionale din culisele spionajului şi politicii internaţionale, care au precedat revoluţia din decembrie 1989 şi manevrele care i-au urmat, precum şi strategiile şi tacticile adoptate de serviciile secrete din Blocul Comunist pentru a ţine în frâu aspiraţiile de independenţã ale Romaniei.
citeste tot >>
Cunoscutele şi necunoscutele Bucurescilor
23.07.2012 10:35
Bucureştiul este a şasea capitală ca mărime din UE. A fost desemnat capitală a Ţării Româneşti în 1659, de către domnitorul Gheorghe Ghica.Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate în Bucureşti în 1840, fiind printre primele oraşe din Europa care aveau astfel de mijloace de transport. Cimitirul Bellu era locul preferat al hoţilor de căciuli de blană. Stăteau cocoţaţi pe zid şi le pescuiau din capul doamnelor cu o sfoară şi un cârlig de pescuit. Apoi le vindeau în parcul Tineretului.
citeste tot >>
ISTORIA TRICOLORULUI
26.06.2012 11:26, Prof. Gheorghe Vasilescu
Introducerea celor trei culori - roşu, galben şi albastru - pe drapelul românesc s-a înfăptuit la 14 octombrie 1834, cu aprobarea Înaltei Porţi, de către Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842), domnitorul Ţării Româneşti. La cererea domnului muntean, sultanul a încuviinţat printr-un hatişerif înfăţişarea steagurilor pentru navele comerciale româneşti şi unităţile oştirii pământene. Pentru corăbiile negustoreşti se prevedea ''steag cu faţa galbenă şi roşie, având pe dânsul stele şi la mijloc pasăre albastră cu cap'', iar pentru armată, ''steag cu faţa roşie, albastră şi galbenă, având şi acesta stele şi pasăre cu cap în mijloc''.
citeste tot >>
Gheorghe Pomuţ, românul căruia SUA îi datorează Alaska
22.06.2012 00:08, Miron Manega
El a fost cel care, cu inteligenţă şi abilitate, l-a sfătuit pe ţarul Alexandru al III-lea să se debaraseze de acest teritoriu din componenţa imperiului rus, invocând argumente diverse, precum lipsa de vegetaţie, condiţiile atmosferice nefavorabile, nepopularea etc. Negocierea a fost făcută tot de el, astfel că Alaska a fost vândută Statelor Unite la suma derizorie de doar 7,2 milioane de dolari.
citeste tot >>
Cine erau GOŢII?
21.05.2012 01:18, Miron Manega
Flavius Belizarie a fost, aşa cum se ştie, ultimul mare general al Imperiului Roman şi era trac. După ce a eliberat Roma învingându-i pe goţii din Italia (536-537) şi reîntregind militar, pentru scurtă vreme, vechiul Imperiu Roman scindat, generalul Belizarie a primit din partea lui Iustinian titlul de GETICUS MAXIMUS. De ce GETICUS şi nu GOTICUS, rămâne o enigmă a istoriei. Să fie oare pentru că el însuşi ar fi fost get? Exclus, pentru că în Imperiul Roman supranumele de glorie erau date nu după originea purtătorului, ci după denumirea popoarelor sau teritoriilor cucerite de acesta.
citeste tot >>
TESTAMENTUL LUI BRÂNCUŞI (IV). Moştenitorii
19.05.2012 11:36, Zenovie Cârlugea
În situaţia somării repetate venite din partea societăţii de sistematizare Assistance Publique, care declară pe toţi locuitorii din Impasse Ronsin ''ocupanţi ilegali'' ce vor trebui să plătească de acum încolo, în locul chiriei, o amendă, Brâncuşi se hotărăşte, încă din februarie 1956 ''să rezolve problema atelierului'', de vreme ce acţiunea de demolare a tuturor atelierelor baracate din Impasse Ronsin de către Assistance Publique era pe punctul de a se produce. Artistul îl roagă pe Jean Cassou să intervină, însă,
citeste tot >>
Tracomani şi röslerieni
19.05.2012 10:08, Miron Manega
Începe să mă irite insistenţa şi, mai ales, maniera în care sunt contestate unele abordări în materie de istorie şi arheologie, anume cele care pledează pentru importanţa istorică a tracilor sau, şi mai ''rău'', a dacilor. Toate sunt luate în derizoriu şi băgate de-a valma în cazanul comun al ''tracomaniei'' sau ''dacomaniei'', ca manifestări patologice ale insuficienţei în materie de cercetare istorică.
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter