Se încarcă pagina ...

Istorie

Nulitatea politică a emigraţiei (I)
01.03.2010 00:11, PAMFIL ŞEICARU
Emigraţia este în total divorţ cu realităţile din ţară. În toate formele se agită problema bisericii care ar fi persecutată de un regim ateu. Au început să-şi dee seama că bisericile au credincioşi, mai numeroşi decât oricând, atunci au declarat că de fapt nu este liberă ci numai tolerată. Dar cum poţi susţine că cel care se duce la biserică şi se roagă lui Dumnezeu cu fervoare poate fi clătinat în credinţa lui de propaganda regimului? Emigraţia este convinsă că misiunea ei este să elibereze biserica prin înlocuirea prelaţilor existenţi care au păstorit în epoca comunistă şi aducând prelaţi din emigraţie. Întreb: când în cursul istoriei noastre biserica a jucat un rol politic?
citeste tot >>
Uimitoarea poveste a lui Pazvante Chioru
26.02.2010 00:43
Pe numele adevărat Osman Pazvantoglu, cel care a rămas în folclorul romanesc prin expresia ''vremea lui Pazvante Chiorul'', a fost, de fapt, un paşă rebel care a sfidat puterea sultanului, creînd, în Balcani, un paşalac independent, cu capitala la Vidin. Şi-a pierdut ochiul într-o luptă cu Iancu Jianu şi de aici i s-a tras şi porecla. A murit în 1809, ucis, se pare, tot de Iancu Jianu care, într-o incursiune peste Dunare, a atacat cu haiducii lui Vidinul şi Plevna, pe care le-a incendiat. După alte surse, Pazvante Chiorul ar fi murit în 1807, otrăvit de medicul său.
citeste tot >>
Principiul naţionalităţilor va dărâma şi Imperiul Sovietic
15.02.2010 00:34, PAMFIL ŞEICARU
Pierderile suferite de industria petroliferă au fost evaluate la 10 milioane lire sterline (valoarea din 1916). Cu toate că distrugerea a fost făcută de Englezi în interesul comun, despăgubirile au rămas în sarcina României, datoria contractată de România în cursul războiului pentru armament şi aprovizionare a depăşit 2 miliarde de lei aur. Confiscarea de către ruşi a tezaurului Băncii naţionale în valoare de un miliard lei aur. Acest tezaur a fost depus la Moscova cu garanţia aliaţilor, dar pierderea a rămas în sarcina statului român.
citeste tot >>
Maimuţa politică românească
13.02.2010 00:53, Gică Manole
Dispreţul faţă de naţiune, ignorarea, făţişă, dezideratelor naţiunii, sunt de domeniul evidenţei. Ca şi în trecut - când spun asta am în vedere aproape întregul nostru trecut- clasa politică românească care, într-un procent covârşitor, este şi una economică, este ruptă de naţiune, reprezintă, practic, un stat în stat. Ea nu mai are nimic în comun cu naţiunea, dar absolut nimic care să mă convingă de contrariu.
citeste tot >>
În România, după Revoluţie, au venit la putere comuniştii. Ce-ar fi fost dacă, după război, Germania ar fi fost condusă tot de nazişti?
08.02.2010 01:55, Gică Manole
Clasa politică românească post-decembristă este tarată de toate rele posibile şi imposibile (cu minime şi notabile excepţii). Aproape nu există trepăduş (indiferent de culoare politică) care să nu saliveze vizibil la gândul că, odată ajuns sus, în frunte, acolo destinul său se împlineşte plenar! Doar un miracol ne mai poate scăpa de aceste lepre.
citeste tot >>
TEMĂ DE GÂNDIRE:: Carol I avea doar aparenţa măreţiei (?)
04.02.2010 09:11, Gică Manole
Tot se scrie şi se spune admirativ cum a fost, el, Carol I, comandantul trupelor româno-ruse la Plevna (1877), omiţându-se faptul că nu a făcut mare ispravă să se plimbe călare, la kilometri buni departe de gloanţele turceşti, în jurul aceleaşi Plevne încercuite... Dacă ar fi fost după voinţa lui Carol I, armata noastră nu ar fi trecut Dunărea, atunci, şi am fi primit independenţa, cu dispreţul de rigoare, de la ruşi. Ion C. Brătianu l-a forţat, literamente, l-a obligat, în ciuda voinţei sale, să accepte ca Armata Română să nu stea, cu arma la picior, pe linia Dunării, ci să se implice într-un conflict de care depindea soarta României.
citeste tot >>
Rasismul social al statului român faţă de cetăţenii săi
22.01.2010 23:59, Gică Manole
Rasismul social, la români, a fost o realitate mai mult decât în Rusia ţarilor. Comportamentul "elitei" noastre politice faţă de naţiune a fost unul dispreţuitor, vindicativ şi răzbunător, în situaţiile de grave tulburări sociale. Inegalitatea socială, la noi, a reprezentat o realitate îndelungată. Străinul, şi nu elita politică, a impus egalitatea tuturor românilor în faţa legii (vezi Convenţia de la Paris, 19 august 1858).
citeste tot >>
1956. Mişcarea Studenţească din România (IV). Ion Iliescu şi şedinţele de demascare
10.01.2010 22:14
Multe din şedinţele de demascare a elementelor duşmănoase erau conduse de conducători din aparatul de stat şi de partid. Astfel, şedinţa de la Institutul Politehnic din martie 1959, organizată în sala cea mare a Căminului 303 al Politehnicii, de pe Calea Plevnei, era condusă de Athanase Joja, ministrul învăţământului, Florian Dănălache, ministru al transporturilor, Jean Livescu, rectorul Institutului Politehnic şi Ion Iliescu, preşedintele UASR.
citeste tot >>
1956. Mişcarea Studenţească din România (III)
10.01.2010 02:40
Încă din 27 octombrie 1956, Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, întrunit în regim de urgenţă înfiinţase un comandament de criză sub conducerea lui Emil Bodnăraş, în alcătuirea căruia intrau Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici şi Leontin Sălăjan. Comandamentul avea atribuţii foarte largi, având dreptul de a ordona deshiderea focului şi de a declara stare de urgenţă în orice regiune a ţării.
citeste tot >>
1956. Mişcarea Studenţească din România (II)
09.01.2010 00:01
În ziua de 4 noiembrie, armata sovietică din Ungaria iese din expectativă şi ocupă atât Budapesta, cât şi alte centre vitale din ţară. În acelaşi timp, la Bucureşti, au fost arestaţi mai mulţi studenţi printre care şi unii dintre iniţiatorii manifestaţiei. În noaptea de 4 spre 5 noiembrie, trupele Ministerului de Interne au ocupat Piaţa Universităţii. Circulaţia a fost complet oprită, iar pe toată partea carosabilă din faţa Universităţii erau camioane în care soldaţii, înarmaţi cu arme automate, erau aşezaţi pe bănci gata de intervenţie.
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter