Se încarcă pagina ...

Istorie

1956. Mişcarea Studenţească din România (II)
09.01.2010 00:01
În ziua de 4 noiembrie, armata sovietică din Ungaria iese din expectativă şi ocupă atât Budapesta, cât şi alte centre vitale din ţară. În acelaşi timp, la Bucureşti, au fost arestaţi mai mulţi studenţi printre care şi unii dintre iniţiatorii manifestaţiei. În noaptea de 4 spre 5 noiembrie, trupele Ministerului de Interne au ocupat Piaţa Universităţii. Circulaţia a fost complet oprită, iar pe toată partea carosabilă din faţa Universităţii erau camioane în care soldaţii, înarmaţi cu arme automate, erau aşezaţi pe bănci gata de intervenţie.
citeste tot >>
1956. Mişcarea Studenţească din România (I)
08.01.2010 00:17
Există un moment al istoriei anticomuniste din România pe care îl cunoaştem incomplet sau estompat: Mişcarea Studenţească din anul 1956. Pentru că, e bine să se ştie, Revoluţia studenţească din Ungaria n-a fost singura mişcare socială anticomunistă din acel an. Mişcări similare au fost şi în Polonia şi România, ele pornind tot din mijlocul studenţimii. Nu au ajuns la anvergura unei revolte pentru că, avertizate de cele întâmplate la Budapesta, autorităţile comuniste din cele două ţări le-au înăbuşit din faşă.
citeste tot >>
Istoria, aşa cum n-am învăţat-o la şcoală: Imperiul Româno-Bulgar şi dinastia Asăneştilor (II)
02.01.2010 23:56
Datorita importantelor miscari de ordin politic si militar pe care le-a generat, Ionita Caloianul (Cel Frumos)a devenit una dintre cele mai insemnate personalitati valahe din Balcani. Acesta a extins granitele statului pe care il conducea, a obtinut recunoasterea oficiala atat a Bizantului, cat si pe cea a papei. De la acesta din urma, a obtinut recunoasterea titlului de rege (nu de imparat, asa cum spera) pentru sine si cea de primat pentru arhiepiscopul bisericii noului stat.
citeste tot >>
Istoria, aşa cum n-am învăţat-o la şcoală: Imperiul Româno-Bulgar şi dinastia Asăneştilor (I)
02.01.2010 15:05
Suntem de foarte multe ori martori ai unor dispute mai mult sau mai puţin sterile pe seama importanţei unor momente din istoria comună a poporului nostru - cel de la nord şi sud de Dunăre. O perspectivă generală asupra a ceea ce s-a întamplat în trecut ne-ar ajuta să înţelegem că fiecare decizie pe care predecesorii noştri au luat-o într-un moment sau altul, a făcut ca noi să fim ceea ce suntem astăzi. Un astfel de episod - emblematic pentru întreaga istorie a Balcanilor - este războiul valahilor şi bulgarilor declanşat împotriva Bizanţului în anul 1185, ca şi constituirea unui stat puternic, având dimensiunile şi importanţa unui imperiu.
citeste tot >>
TĂBLIŢELE DE LA TĂRTĂRIA: Cea mai veche scriere de pe Pământ
09.11.2009 17:29, Miron Manega
Celebrele inscripţii de la Djemer-Nasr, Kis şi Uruk, de la Sumer, care-i determinaseră pe istorici să considere scrierea sumeriană drept cea mai veche de pe pământ, erau datate pe la 3.300 i.H. Plăcuţele de lut ars descoperite de Nicolae Vlasa la Tartaria, au fost datate, la rândul lor, prin metoda cercetării cu carbon radioactiv, la o vechime de aproximativ 7.000 de ani, deci cu peste un mileniu mai ''bătrâne'' decât cele de la Sumer.
citeste tot >>
Istoria se repetă: Parlamentul unicameral ne-a fost impus de sovietici, în 1946
07.11.2009 19:45, Dinu C. Giurescu
"Reprezentanţa naţională", cu cele două corpuri, respectiv Adunarea Deputaţilor şi Senatul, fusese statornicită prin Constituţia din 1866 şi reconfirmată prin Constituţiile din 1923 şi 1938. În iunie 1946, guvernul procomunist de la Bucureşti a prezentat proiectul legii electorale în vederea alegerilor programate în toamna aceluiaşi an. Textul, redactat de Lucreţiu Pătrăşcanu, lider P.C.R. şi ministru al Justiţiei, prezenta o serie de formulări care, odată aprobate, erau menite să favorizeze, în mod evident, formaţiunile politice guvernamentale. Între acestea, suprimarea Senatului, astfel încât activitatea legislativă să fie executată de un singur for: Camera Deputaţilor.
citeste tot >>
Despre exil
03.10.2009 00:23, Pamfil Şeicaru
Există un destin al neamului nostru ca să străbată toate blestematele uneltiri de a-l face să dispară. Un profesor spaniol de mare prestigiu, vorbind de originea Românilor a scris:
citeste tot >>
 
Colegiul de redactie

MIHAI EMINESCU
(Coordonator editorial şi moral)
Eudoxiu Hurmuzachi
Carmen Sylva
Vasile Alecsandri
Nicolae Densușianu
I.L. Caragiale
George Coșbuc
Vasile Pârvan
Nae Ionescu
Nicolae Iorga
Pamfil Şeicaru
Cezar Ivănescu
Dan Mihăescu
Stela Covaci

Colaboratori

Ciprian Chirvasiu, Dan Puric, Dan Toma Dulciu, Daniela Gîfu, Dorel Vişan, Firiță Carp, Florian Colceag, Florin Zamfirescu, Laurian Stănchescu, Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Marius Dumitru, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Coloşenco, Mircea Chelaru, Mircea Șerban, Miron Manega (ispravnic de concept), Nagy Attila, Sergiu Găbureac, Zeno Fodor

Citite Comentate Comentarii noi Ultimele articole
Newsletter