Istorie

De menţionat că materialele pe care această Cronica românească le conţine sunt apreciate de specialişti ca aparţinând secolelor XI-XII e.n. Iată, aşadar, cum păstorii valahi "vagabondând cu turmele lor peste văi şi munţi", după aprecierile ofensatoare ale unor istorici maghiari, pe lângă faptul că erau creştini de peste un mileniu, ei aveau şi o clasă intelectuală de înaltă valoare, care folosea de secole şi milenii scrisul într-un alfabet propriu strămoşilor lor autohtoni geto-dacii, consideraţi "barbari", în scrierile vechi.
citeste tot >>

Dovezi zdrobitoare ale continuităţii noastre sunt tăcute cu grijă sau rostite în şoaptă, din motive inexplicabile. Acesta este contextul în care, iată, a mai apărut o dovadă. Sunt onorat şi bucuros să fiu primul care o semnalează public, printr-o scrisoare adresată mie de cel care se află în posesia acestei mărturii. Este o piesă ceramică de o rară frumuseţe, contemporană cu Gânditorul de la Hamangia, dacă nu cumva chiar mai veche.
citeste tot >>

Cronicile şi lucrările de istorie ale ungurilor nu consemnează numeroasele încercări ale regalităţii ungare pentru a-şi subordona Voievodatul Transilvania, considerând, probabil, că el ar fi fost subordonat în întregime, dacă nu sub Arpad, atunci, cu siguranţă, sub regele Ştefan I. Or, adevărul este cu totul altul.
citeste tot >>

Românii şi-au construit singuri cuvintele într-un mod particular, specific. Graiul românesc cuprinde cea mai veche latină şi cea mai veche slavonă, înainte de a exista Roma şi migraţiile slavilor. Limba românilor este ancestrală şi începe cu sunetele din natură, ce alcătuiesc un fond de peste 350 de onomatopee şi de peste 350 de cuvinte primare cu compunere onomatopeică, din care derivă alte peste 1.500, înţelese numai de către ei, precum, târr, poc, hurduc, a târâi, a pocni, a hurduca.
citeste tot >>

În cele ce urmează prezentăm un document de importanţă deosebită: confruntarea românilor cu armata cotropitoare ungară, document în care se precizează că, în expansiunea lor către răsărit, armata regalităţii ungare a reuşit să treacă Tisa şi să cucerească Aradul, după 54 lupte cu vlahii, de-abia în timpul lui Ştefan al III-lea, în anul 1166. Cu această ocazie, graniţa dintre unguri şi vlahi s-a mutat la Ineu, în apropierea Aradului.
citeste tot >>

La doi paşi de Biserica Amzei, în imediata apropiere a ambasadei Franţei din Bucureşti, trage să moară una dintre cele mai reprezentative clădiri de patrimoniu. Casa de la nr. 9-11 a fost ridicată la începutul secolului XX şi a aparţinut superbei curtezane Maria Mihăescu, zisă şi Miţa Biciclista, cea care şi-a câştigat renumele pentru că a fost prima femeie din capitală care s-a plimbat pe bicicletă. Născută în 1885 la Diţeşti, în judeţul Prahova, pioniera pedalelor s-a dovedit de tânără o damă extrem de ambiţioasă care ştie ce vrea. Frumoasă foc, Miţa îngenunchea rapid toţi bărbaţii, fără deosebire de rang.
citeste tot >>

Descifrând primul document intitulat Jurământul tinerilor vlahi din Codex Rohonczy, de fapt dintr-o Cronică românească, scrisă cu alfabet geto-dacic, cercetătoarea Viorica Mihai-Enăciuc a reuşit să publice numai în revista Institutului de Studii istorice şi social-politice - Anale de Istorie - doar două pagini şi nimic mai mult, întrucât istoricii românişti influenţi au intervenit la Secţia de Propagandă a CC. al P.C.R. pentru a se interzice publicarea în continuare a textului, pe motiv că se minimalizeaza "romanitatea" în formarea, chipurile, a poporului român.
citeste tot >>

Picturile au fost verificate de o echipă condusă de Jean Clottes, unul din cei mai cunoscuţi specialişti în artă de peşteră din lume, echipă din care a mai făcut parte Bernard Gély, şi el specialist în arta de peşteră, speologii Marcel Meyssonnier şi Valérie Plichon, Michel Philippe - paleontolog specializat pe ursul de peşteră, respectiv Françoise Prudhomme, specialist în preistorie generală. În urma analizelor, experţii au confirmat autenticitatea picturilor şi a gravurii.
citeste tot >>

În ziua de 14 iunie 1990, unul din sediile provizorii ale Societăţii Scriitorilor Români, situat în bulevardul Gheorghe Magheru nr. 23, etaj 3 (sediu coincizând cu locuinţa particulară a directorului tehnic al S.S.R., Dumitru Calmuschi) a fost atacat bestial de un grup extrem de violent de aproximativ 40 de persoane, îmbrăcate în echipamentul specific minerilor.
citeste tot >>

Fac acum, pentru prima dată după 20 de ani, această confesiune publică despre ceea ce am văzut şi am simţit atunci, în acea zi nefericită de 14 iunie 1990, în imobilul de pe B-dul Magheru nr. 23, vizavi de « Grădiniţa »... Fac, cu această ocazie şi câteva completări la relatarea lui Cezar Ivănescu. Căci, în vacarmul şi atmosfera aceea de teroare, nimeni nu mai avea o perspectivă de ansamblu asupra a ceea ce se petrecea. Dar fiecare ştie ce a văzut şi a trăit...
citeste tot >>